Deficitul bugetar a scăzut la jumătate față de anul trecut

Deficitul bugetar al României pe primele patru luni ale anului 2026 este redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului 2025, a anunțat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, la data de 26 mai 2026. "Am redus deficitul României la sub jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. Este una dintre cele mai puternice corecții bugetare din Europa și mesajul clar că România își redobândește credibilitatea fiscală", menționează ministrul Nazare într-un mesaj postat pe Facebook.

Documentul privind execuția bugetară a României, publicat la data de 26 mai 2026, arată un deficit redus la 1,17% din PIB în primele 4 luni din anul 2026, față de 2,92% în aceeași perioadă din 2025. "Practic, o scădere cu peste 32 de miliarde de lei - de la 55,97 miliarde lei anul trecut la 23,95 miliarde lei în 2026. Este una dintre cele mai importante corecții bugetare din ultimii ani și un semnal clar că România începe să își recapete credibilitatea fiscală. În același timp, ritmul acestei ajustări fiscale plasează România printre statele europene cu cea mai rapidă reducere a deficitului bugetar în această perioadă, într-un context în care multe economii europene continuă să se confrunte cu presiuni ridicate asupra finanțelor publice", precizează ministrul de Finanțe.

Alexandru Nazare subliniază că, la aproape un an de la intrarea în atribuții a guvernului Bolojan, "reducerea deficitului reprezintă totodată principala țintă economică îndeplinită din programul de guvernare". Ministrul Nazare precizează că ținta pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar al României la 6,2% din PIB. Pentru anii următori, ținta este "redresarea până la media europeană de 3% din PIB", subliniază ministrul de Finanțe.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB. De asemenea, se observă o creștere a veniturilor totale, care au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, ceea ce sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și primele semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 miliarde lei, în creștere cu 26,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile totale au însumat 247,79 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

De asemenea, cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde lei, în scădere cu 1,9 miliarde de lei față de primele patru luni din 2025, determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 miliarde. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri europene.

În acest context, Ministerul Finanțelor a declarat: "Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil". O provocare majoră pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR.

Performanța bugetară vine în contextul în care PSD și AUR au demis guvernul condus de Ilie Bolojan, reproșându-i inclusiv situația economică.

În ciuda schimbărilor politice, Ministerul Finanțelor subliniază că drumul către o consolidare fiscală sustenabilă este esențial pentru redresarea economică a țării și pentru restabilirea încrederii în instituțiile publice.