Numire recentă în integritate
Senatul României a decis, marți, 26 mai 2026, numirea lui Bogdan Alexandru Sticlosu în funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru un mandat de patru ani, conform informațiilor transmise de Agerpres. În cadrul votului, s-au înregistrat 69 de voturi pentru, 6 împotrivă și 26 de abțineri, votul fiind secret și electronic. "Este o onoare să preiau această funcție și îmi asum responsabilitatea de a promova integritatea în România", a declarat Sticlosu după depunerea jurământului.
Pe 14 mai 2026, Consiliul Național de Integritate a validat rezultatele examenului pentru ocuparea funcției de președinte al ANI, în urma căruia Bogdan Alexandru Sticlosu a fost declarat candidatul admis. Comisia juridică a Senatului a propus plenului Senatului, în temeiul articolului 150 din Regulamentul Senatului, numirea acestuia în funcția de conducere a instituției. Sticlosu a ocupat anterior funcția de vicepreședinte al ANI și a asigurat interimatul președinției din luna iunie a anului trecut, după ce mandatul fostului președinte, Florin Moise, a expirat.
În ciuda numirii sale, Bogdan Alexandru Sticlosu a avut un parcurs complicat în ceea ce privește conducerea ANI, având în vedere că anterior picase un concurs pentru ocuparea postului de președinte plin al instituției. Această situație ridică întrebări cu privire la criteriile de selecție și la transparența procesului de numire. Potrivit unei analize a performanței ANI, realizată de Asociația Pro Demnitate, instituția a fost supusă unor critici constante în ceea ce privește eficiența și capacitatea de a gestiona cazurile de corupție.
Bogdan Alexandru Sticlosu a fost consilier al fostului premier PSD Mihai Tudose (2017-2018) și al fostului ministru PNL al Economiei, Daniel Chițoiu (2012). De asemenea, a avut un rol important în gestionarea componentelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în Ministerul Sănătății, sub conducerea fostului ministru PSD Alexandru Rafila (2023). Acest background politic a stârnit discuții cu privire la imparțialitatea sa în fața provocărilor pe care le are de gestionat în noua sa calitate.
Pe lângă numirea lui Sticlosu, este esențial să se analizeze impactul pe care acesta îl va avea asupra funcționării ANI, mai ales în contextul criticilor aduse anterior instituției. De asemenea, este important ca noul președinte să colaboreze strâns cu organizațiile non-guvernamentale și cu societatea civilă pentru a restabili încrederea publicului în integritatea și eficiența agenției. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, România se află pe un loc inferior în ceea ce privește percepția corupției, având nevoie de măsuri ferme pentru a îmbunătăți imaginea instituțiilor publice.
În concluzie, numirea lui Bogdan Alexandru Sticlosu ca președinte al ANI reprezintă o oportunitate pentru agenție de a-și reevalua prioritățile și de a acționa proactiv în combaterea corupției. Rămâne de văzut cum va reuși acesta să îmbunătățească eficiența instituției și să răspundă provocărilor cu care se confruntă.
Este esențial ca Sticlosu să demonstreze transparență și să colaboreze cu toate părțile interesate pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile de stat.