O problemă de securitate europeană
Într-o declarație recentă, Björn Söder, parlamentar suedez, a subliniat gravitatea situației din Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova, comparând-o cu recentele evenimente din Ucraina. Miercuri, 15 mai 2026, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care permite acordarea accelerată a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene. "Acest decret este similar cu cel din 24 aprilie 2019, care a introdus același mecanism pentru regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. Aceleași excepții, aceeași arhitectură juridică", a declarat Söder într-un editorial publicat pe portalul IPN, potrivit Deschide.md, citată de Agerpres.
Până în 2026, aproximativ 220.000 de locuitori ai Transnistriei - aproape jumătate din populația regiunii - dețin pașapoarte rusești. Acest fenomen este rezultatul a două decenii de investiții paralele, care includ acordarea cetățeniei, plăți sociale și legături economice. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a caracterizat decretul lui Putin ca fiind un mod de a revendica teritorii.
Amendamentele adoptate recent la Moscova au extins baza legală pentru desfășurarea forțelor armate ruse în străinătate, având ca scop protejarea cetățenilor ruși, inclusiv împotriva acțiunilor instanțelor internaționale. "Pașaportizarea" și proiecția militară sunt interconectate printr-o structură juridică bine definită. Europa cunoaște acest scenariu, iar întrebarea este dacă va acționa înainte de a se produce următorul act de agresiune, a subliniat Söder.
Parlamentarul suedez a mai adăugat că statutul de "zonă gri" al Transnistriei a servit intereselor unei coaliții surprinzătoare de actori locali și internaționali. Înainte de 2022, rețelele din Ucraina utilizau granițele poroase ale regiunii pentru trafic de arme și contrabandă. Structuri oligarhice din Republica Moldova considerau economia nereglementată a enclavei ca un canal convenabil, ferit de jurisdicția Chișinăului și a reglementărilor Uniunii Europene.
Chiar și actori europeni din domeniul financiar și comercial nu erau deranjați de existența unei jurisdicții care nu punea întrebări. Deși toți condamnau public status quo-ul, mulți profitau în privat de pe urma acestuia pentru a se asigura că nu va fi niciodată desființat serios. Persistența acestui conflict a beneficiat nu doar Moscova, ci și alți actori care au motive discrete să blocheze orice soluție viabilă.
Söder a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să aplice sancțiuni coerente și consecvente împotriva celor care facilitează sistemul transnistrean, inclusiv prin rețele financiare europene. "Instrumentele există, dar voința politică lipsește", a spus el. Dacă actori europeni au beneficiat de economia gri a regiunii, este esențial ca închiderea enclavei să includă și închiderea acestor canale. Presiunea selectivă asupra actorilor ruși, lăsând intacte rețelele adiacente, nu reprezintă o strategie eficientă.
Republica Moldova, instituțiile sale și societatea civilă trebuie să finalizeze munca de închidere a canalelor care conectează economia gri a enclavei cu economia moldoveană. Aderarea la Uniunea Europeană nu este doar o aspirație geopolitică, ci și o pârghie necesară pentru a realiza reformele interne necesare.
Björn Söder a mai afirmat că Ucraina, România și partenerii NATO trebuie să trateze problema Transnistriei nu ca pe o problemă externă, ci ca pe un nod într-o arhitectură comună de securitate. Statele Unite trebuie să-și mențină implicarea dincolo de momentele de criză. Atâta timp cât Ucraina continuă să blocheze proiecția forței ruse spre vest, există o fereastră reală pentru o presiune coordonată.
Așteptarea ca conflictul să se "dezghețe natural" înseamnă a aștepta deteriorarea mediului strategic, a concluzionat Söder.