Controverse în ajutorul militar pentru Ucraina
Marea Britanie, Franța și alte state membre NATO au blocat un plan conform căruia fiecare stat membru ar fi trebuit să contribuie cu 0,25% din PIB-ul său la ajutorul militar acordat Ucrainei, a relatat The Telegraph, citând o sursă din cadrul Alianței. Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, propunerea va fi probabil respinsă. „Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestui procent fix de 0,25”, a declarat Rutte reporterilor.
Rutte nu a numit membrii care blochează propunerea, dar o sursă din cadrul NATO a precizat că oponenții includ Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania. „Nu sunt foarte entuziaști de această idee”, a afirmat sursa, evidențiind o disensiune semnificativă în cadrul Alianței.
Vestea vine la scurt timp după relaxarea surprinzătoare de către Marea Britanie a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, ceea ce a generat controverse privind angajamentul Londrei față de Ucraina. Pe 19 mai, Marea Britanie a stârnit șoc și indignare prin eliberarea discretă a unei licențe temporare care permite importul de motorină și combustibil pentru avioane fabricat din petrol rusesc, cu condiția ca produsele să fi fost prelucrate într-o țară terță. Guvernul britanic a acordat, de asemenea, o licență pentru transportul maritim și livrarea de gaz natural lichefiat (GNL) de la terminalele rusești Sakhalin-2 sau Yamal.
Această decizie a surprins oficialii ucraineni și europeni, generând reacții negative și critici. Londra a emis ulterior scuze pentru felul în care a fost prezentat anunțul, dar licențele rămân în vigoare, ceea ce complică statutul Marii Britanii ca susținător al Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruse.
Respingerea de către Franța a planului de cheltuieli îi subminează, de asemenea, statutul de susținător al luptei Ucrainei împotriva Rusiei. Parisul împarte rolul de lider cu Londra în cadrul așa-numitei „Coaliții a Voinței” — aliați care colaborează pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev.
Conform sursei citate de The Telegraph, cel puțin alți șapte membri NATO au susținut planul lui Rutte. Se pare că toți acești membri susținători cheltuiesc deja peste 0,25% din PIB-ul lor pentru ajutorul militar acordat Kievului, ceea ce arată o divergență în abordarea Alianței față de sprijinul acordat Ucrainei.
La aceeași reuniune a miniștrilor de Externe ai NATO, unde Rutte a afirmat că propunerea va eșua probabil, el a subliniat că Alianța trebuie să devină mai eficientă în ceea ce privește repartizarea mai echitabilă a sarcinii de a sprijini Ucraina între membri. „Ceea ce doresc să realizez este ca povara să fie distribuită mai uniform, să existe o mai mare împărțire a sarcinilor aici. Pentru că, în acest moment, doar șase sau șapte aliați fac efortul principal”, a spus el.
NATO va organiza summitul anual la Ankara, Turcia, în iulie, unde președintele ucrainean Voloimir Zelenski a fost invitat să participe. Rutte ar fi sperat să finalizeze propunerea privind cheltuielile la acest summit. Zelenski nu și-a confirmat încă participarea, iar așteptările sunt mari cu privire la discuțiile care vor avea loc.
Majoritatea summiturilor NATO de după 2022 s-au concentrat pe sprijinul occidental pentru Ucraina, pe fondul războiului pe scară largă al Rusiei și al eforturilor Kievului de a adera la Alianță. Sub conducerea președintelui SUA Donald Trump, care a preluat funcția în 2025, accentul s-a schimbat, iar SUA și-au redus dramatic sprijinul acordat Ucrainei, solicitând NATO și Europei să preia cea mai mare parte a sarcinii financiare.
Trump a respins eforturile Ucrainei de aderare la NATO, amenințând în repetate rânduri că va retrage SUA din Alianță.