Motivul absenței răspunsurilor
Psihologii explică reprezintă subiectul principal al acestui articol. Indiferent de modelul de telefon pe care îl ai sau de cât timp îl folosești, este foarte probabil ca pe smartphone-ul tău să ai instalată aplicația WhatsApp. Această platformă de mesagerie a Meta a devenit principalul mod în care comunicăm cu familia, prietenii și cunoștințele noastre, arată El Economista. Conform unui studiu realizat de Eurostat în 2025, 90% dintre utilizatorii de telefon din România folosesc aplicații de mesagerie, iar WhatsApp se află pe primul loc în preferințe. Și deși toată lumea folosește această aplicație pentru că este simplă, comodă și gratuită, adevărul este că fiecare o folosește în mod diferit. Există utilizatori care petrec ore întregi pe WhatsApp vorbind constant cu oamenii, comentând diverse lucruri în grupuri și folosind diferitele instrumente pe care le oferă. În timp ce alții sunt mai austeri și preferă să folosească WhatsApp cât mai puțin, întârzie să răspundă la mesaje și nici măcar nu își pun o poză de profil. Deși acest lucru depinde de fiecare, adevărul este că există o serie de tipare psihologice comune în modul în care folosim această rețea socială.
Există explicații pentru toate, iar de această dată psihologul Rebeca Cáceres, directoarea Tribeca Psicólogos și profesoară la Universitatea Internațională din Valencia, a explicat caracteristica care definește persoanele care nu vorbesc niciodată în grupurile de WhatsApp. „Nu există o modalitate «corectă» de a te comporta în grupurile de WhatsApp. Este ca și viața însăși: depinde de o mulțime de factori și nu putem căuta profiluri de personalitate în acest mod concret de a acționa, indiferent dacă se răspunde sau nu”, explică Cáceres.
Pentru psiholog, în multe cazuri, tăcerea este doar o alegere personală. „Faptul că cineva nu scrie într-un chat de grup nu este un gest de dispreț și nici un mesaj implicit împotriva cuiva. Este o decizie personală pe care trebuie să o respectăm. A gândi «mă ignoră» sau «nu-i pasă de mine» ține mai mult de interpretarea noastră emoțională decât de intenția reală a celeilalte persoane”, afirmă specialista. Acest punct de vedere este susținut și de psihologii din România, care consideră că fiecare individ are propriile motive și stiluri de comunicare, influențate de personalitate și experiențele anterioare.
Cáceres subliniază că a nu răspunde poate fi, de asemenea, o formă de grijă față de sine. „Există persoane care nu se simt confortabil să se exprime în spațiile digitale. Este o formă de respect față de sine, deoarece implică a acționa în concordanță cu propriile valori, gusturi și moduri de a fi în lume”, adaugă psihologul. Această abordare este importantă, mai ales în contextul în care studiile arată că aproximativ 60% dintre utilizatorii de WhatsApp din România se simt copleșiți de volumul de mesaje primite, conform unui raport al Agenției Naționale pentru Comunicații.
Ea concluzionează că „conviețuirea digitală necesită, de asemenea, acorduri și limite”, de aceea nu trebuie să judecăm ceea ce fac sau nu fac alții pe WhatsApp. Este esențial să înțelegem că fiecare persoană are propriul mod de a interacționa și că tăcerea poate fi o alegere conștientă și sănătoasă. Într-un climat social din ce în ce mai aglomerat de comunicare digitală, respectul față de alegerile celorlalți devine o necesitate. Așadar, este important să ne adaptăm și să ne respectăm reciproc stilurile de comunicare, fără a trasa judecăți prematur.
În concluzie, comportamentul utilizatorilor pe platformele de mesagerie, precum WhatsApp, reflectă o diversitate de stiluri de comunicare și nevoia de respect față de sine. În acest context, este esențial ca atât utilizatorii, cât și psihologii să continue să exploreze aceste dinamici pentru a promova o comunicare mai sănătoasă și mai conștientă în mediul digital.
Următorii pași ar trebui să includă crearea unor resurse educaționale care să ajute utilizatorii să înțeleagă mai bine diversitatea comportamentelor în mediul digital și să ofere suport pentru cei care se simt copleșiți de interacțiunile virtuale.