Reacții dure după criticile lui Tănasă
Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR, l-a calificat pe politicianul Dan Tănasă de la partidul extremist AUR drept „șovin și grobian” după ce acesta a criticat reabilitarea din bani publici a Cetății Rákóczi, pe motiv că aceasta ar fi un simbol al Imperiului Austro-Ungar. „Ascultă aici, Dan Tănasă, șovinule și grobianule! Cetatea Rákóczi din Ghimeș-Făget nu este proprietatea ta privată, să decizi tu dacă va fi restaurată sau nu! Maghiarii din România sunt contribuabilii acestei țări, așa că au dreptul ca monumentele istorice aflate în regiunile în care trăiesc să fie renovate. Iar tu vei ajunge oricum la groapa de gunoi a istoriei, unde te așteaptă ceilalți prieteni șovini ai tăi care au ajuns deja acolo. E doar o chestiune de timp!”, a scris Csoma Botond duminică într-o postare pe Facebook.
Tănasă, cunoscut pentru ieșirile sale xenofobe și ultra-naționaliste, spusese cu o zi înainte că „să reabilitezi, pe banii românilor, obiective ale Imperiului Austro-Ungar, în care românii erau tratați ca animalele și erau lipsiți de drepturi politice și religioase, este o dovadă crasă de slugărnicie, nu de toleranță sau ‘pro-europenism’”. Criticile lui Tănasă nu sunt o noutate, acesta având un istoric de atacuri la adresa liderilor comunității maghiare din România și instigând la segregare împotriva muncitorilor migranți.
După ce Tănasă a cerut românilor să nu mai cumpere de la livratori străini, în țară s-au înregistrat mai multe atacuri asupra unor muncitori din Nepal și Bangladesh, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de retorica sa extremă. Această situație a generat o reacție puternică din partea comunității maghiare, care se simte vizată de atacurile sale.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a lansat un atac dur la adresa deputatului AUR Dan Tănasă, subliniind că reabilitarea Cetății Rákóczi din Ghimeș-Făget, județul Bacău, este un drept legitim al maghiarilor din România. „Cetatea Rákóczi nu este proprietatea ta privată, să decizi tu dacă va fi restaurată sau nu! Maghiarii din România sunt contribuabilii acestei țări”, a declarat acesta. Potrivit datelor oficiale, restaurarea cetății a fost finanțată de Compania Națională de Investiții cu peste 1,3 milioane de euro, subliniind astfel importanța acestui obiectiv istoric.
Proiectul de reabilitare a fost demarat având la bază statutul istoric al cetății, consemnat în Repertoriul Arheologic Național. Cetatea Rákóczi a avut un rol semnificativ în secolele XVII-XIX, fiind parte dintr-un sistem de fortificații destinat apărării graniței dintre Transilvania și Moldova. Totodată, zona a fost un punct de observație strategic, iar vama din Munții Ciucului a funcționat încă de la începutul secolului XVII.
Controversa legată de inaugurarea cetății a fost alimentată și de imaginile de la eveniment, unde au participat oficiali ai statului român, inclusiv reprezentanți ai administrației județene și ai Guvernului, iar discursurile au fost susținute sub steagurile Ungariei și ale Ținutului Secuiesc, în absența drapelului României. Această alegere simbolică a generat critici suplimentare din partea naționaliștilor români, care văd în aceasta o promovare a unui naționalism ungar în detrimentul identității române.
În acest context tensionat, Csoma Botond a subliniat că astfel de monumente contribuie la diversitatea culturală a României și că reabilitarea lor este o formă de respect față de istoria și identitatea comunității maghiare. „Este esențial ca toate comunitățile să aibă dreptul de a-și păstra și celebra patrimoniul cultural”, a mai adăugat acesta.
În concluzie, conflictul dintre UDMR și AUR pe tema reabilitării Cetății Rákóczi reflectă tensiunile mai largi din societatea românească, unde identitatea națională și drepturile minorităților sunt subiecte sensibile.
Este de așteptat ca acest conflict să genereze mai multe discuții în spațiul public și să influențeze relațiile interetnice din România în perioada următoare.