Calea Lactee a înghițit o galaxie acum 10 miliarde de ani

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Cercetătorii au descoperit urme ale unei galaxii pitice, consumate de Calea Lactee acum 10 miliarde de ani. Observațiile realizate cu telescopul Gaia au identificat stele sărace în metale, care oferă indicii despre formarea primelor generații de stele ale Universului. Această descoperire subliniază importanța fuziunilor galactice în evoluția Căii Lactee.

EN

Brief

Astronomers have discovered traces of a dwarf galaxy consumed by the Milky Way approximately 10 billion years ago. Observations from the Gaia telescope revealed metal-poor stars that provide insights into the formation of the Universe's first star generations. This finding highlights the significance of galactic mergers in the Milky Way's evolution.

Calea Lactee a înghițit o galaxie acum 10 miliarde de ani
Sursa foto: hotnews.ro

Astronomii descoperă urme galactice

Calea Lactee, galaxia care ne adăpostește, a fost un proces continuu de evoluție, având dimensiuni și structuri diferite în cursul istoriei sale. Potrivit NASA, galaxia noastră a început să crească semnificativ în urmă cu aproximativ 12 miliarde de ani, prin fuziuni cu galaxii pitice. Totuși, dimensiunea inițială a Căii Lactee rămâne un subiect de cercetare intensă. Oamenii de știință continuă să caute indicii despre modul în care galaxia noastră a ajuns la forma actuală. În acest context, recent, astronomii au realizat o descoperire importantă. Conform observatiilor efectuate cu telescopul Gaia, administrat de Agenția Spațială Europeană, s-au identificat 20 de stele sărace în metale, situate neobișnuit de aproape de discul galactic. Aceste stele sunt considerate a fi relicve ale unei galaxii care a fost absorbită de Calea Lactee la puțin timp după Big Bang. Dr. Cara Battersby, profesor asociat de fizică la Universitatea din Connecticut, a declarat: „Stelele foarte sărace în metale (VMP) există de miliarde de ani și păstrează în structura lor indicii despre formarea primelor generații de stele ale Universului.”

Cercetătorii, conduși de dr. Federico Sestito de la University of Hertfordshire, au utilizat spectrograful de înaltă rezoluție al telescopului Canada-Franța-Hawaii pentru a analiza aceste stele. Rezultatele au arătat că aceste stele au o vârstă de peste 10 miliarde de ani și provin din aceeași galaxie pitică săracă în metale. Dr. Sestito a explicat: „Dacă scenariul Loki este corect, atunci un sistem care a fuzionat cu galaxia noastră ar fi putut depune stelele sale atât în orbită progradă, cât și retrogradă.” Această cercetare sugerează că stelele identificate ar putea oferi informații prețioase despre istoria formării Căii Lactee.

În cadrul acestui proces, Calea Lactee a crescut prin ceea ce cercetătorii numesc „canibalism galactic”, adică absorbția stelelor și gazului din galaxii mai mici. Dr. Alexander Ji de la Universitatea din Chicago, citat de CNN, a menționat: „Aceste rămășițe cosmice ne permit să reconstruiască istoria consumului galactic. Există multe fuziuni mici, dar marile mese pot schimba semnificativ istoria Căii Lactee.” Aceasta evidențiază complexitatea procesului de formare și dezvoltare a galaxiei noastre.

Un exemplu notabil al acestei evoluții a fost fuziunea cu galaxia Gaia-Sausage-Enceladus, care a avut loc între 8 și 10 miliarde de ani în urmă, un eveniment considerat crucial, transformând Calea Lactee dintr-o galaxie turbulentă într-un disc stabil. Cercetările recente sugerează că integrarea galaxiei Loki ar putea avea un impact comparabil asupra evoluției Căii Lactee, deși dovezile sunt mai subtile și ascunse în apropierea discului galactic.

Această descoperire deschide noi perspective asupra istoriei noastre galactice și a proceselor complexe care au contribuit la formarea Căii Lactee așa cum o cunoaștem astăzi.