Controverse și evaluări strategice
Proiectul SMR (Small Modular Reactors) de la Doicești, care presupune construirea unor reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni, este considerat de experții europeni unul dintre cele mai avansate din Europa, dar este încă analizat la Bruxelles din cauza diferențelor de reglementare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Potrivit Antenei 3 CNN, oficialii europeni cer evaluări suplimentare, în timp ce România susține că proiectul respectă pașii prevăzuți de procedura Euratom și avansează spre etapa de aprobat. "Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești este văzut ca un obiectiv cu valoare strategică majoră pentru Uniunea Europeană", a declarat un reprezentant al Comisiei Europene în cadrul unei întâlniri recente.
Pe 7 mai 2026, Ministerul Afacerilor Externe a redactat un document important în urma unei reuniuni desfășurate la Luxemburg între reprezentanți români și experți europeni. Acest document a fost ulterior transmis mai multor oficiali ai statului, inclusiv premierului Ilie Bolojan și conducerii Nuclearelectrica. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar Bolojan a criticat public proiectul, stârnind reacții adverse din partea liderilor PSD și a foștilor miniștri ai Energiei, care contestă fezabilitatea și utilitatea acestuia.
Criticile premierului Ilie Bolojan au reaprins disputa despre proiectul de la Doicești, unde liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a avertizat că România riscă să plătească zeci de miliarde de dolari pentru proiecte nucleare fără o strategie clară. "Timp de cinci ani, politicienii noștri au vândut iluzii, angajându-se să facă ceea ce nu puteau sau nu știau să facă", a spus Peiu. El a subliniat că România se află într-o situație financiară delicată și că suma necesară pentru proiectele nucleare propuse este exorbitantă, atingând aproape 20 de miliarde de dolari.
Peiu a adus în discuție și problemele legate de reactoarele CANDU de la Cernavodă, care utilizează tehnologie diferită față de majoritatea reactoarelor din lume. "Cernavodă funcționează cu uraniu natural, în contrast cu majoritatea reactoarelor care folosesc uraniu îmbogățit. Aceasta implică costuri și intervale de întreținere diferite", a explicat senatorul AUR. Acesta a adăugat că, în timp ce există doar 26 de reactoare CANDU funcționale în lume, ultimele livrări de astfel de reactoare au avut loc în urmă cu aproape două decenii.
În ceea ce privește proiectul SMR de la Doicești, Peiu a menționat că acesta este considerat un „First-of-a-Kind”, având costuri mai ridicate comparativ cu reactoarele standard. "Costurile de producție pentru un SMR sunt de 2 până la 3 ori mai mari decât pentru reactoarele mari clasice", a afirmat el. De asemenea, a subliniat că ratele dobânzilor pentru proiectele nucleare FOAK sunt semnificativ mai mari, ceea ce face ca aceste investiții să fie și mai riscante.
Pe lângă aceste argumente, Peiu a subliniat că România se află într-o stare energetică precară, cu unități de producție care necesită modernizare și cu incertitudini privind viitorul sistemului energetic. "În 2027, reactorul 1 de la Cernavodă se va opri pentru modernizare, iar grupurile pe cărbune din Oltenia sunt planificate să se oprească, fără a exista garanții că vor fi înlocuite în timp util", a spus el.
În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul SMR de la Doicești trebuie analizat în detaliu din punct de vedere economic și al fezabilității, separându-l de parteneriatul strategic cu Statele Unite. "Trebuie să avem o discuție realistă despre rentabilitatea și riscurile acestui proiect", a subliniat Bolojan.
Această dispută reflectă provocările cu care se confruntă România în domeniul energetic, unde deciziile politice trebuie să fie susținute de o evaluare riguroasă a impactului economic și tehnologic. În contextul în care țara caută să își diversifice sursele de energie și să îndeplinească angajamentele internaționale, este esențial ca fiecare proiect să fie fundamentat pe date concrete și analize riguroase.
În concluzie, proiectul SMR de la Doicești continuă să fie un subiect de controversă, cu părți interesate din diferite colțuri ale spectrului politic care își exprimă temerile și speranțele.
Cu evaluările europene în curs și cu criticile interne, viitorul acestui proiect rămâne incert, iar România va trebui să navigheze cu atenție pentru a asigura stabilitatea și sustenabilitatea sistemului său energetic.