Eșec în atragerea fondurilor verzi
Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania, însă România nu apare pe lista beneficiarilor. Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea a subliniat că această absență este o pierdere semnificativă pentru România, care nu reușește să se alinieze la competiția europeană pentru finanțări verzi. "400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou", a afirmat Oprea într-o postare pe rețelele sociale, subliniind că situația nu este o întâmplare unică.
Conform datelor disponibile, România a reușit să acceseze un singur proiect din Fondul de Inovare European, de-a lungul întregului său parcurs. "Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula", a declarat senatorul, evidențiind dificultățile cu care se confruntă țara în atragerea acestui tip de fonduri. Fondul de Inovare al Uniunii Europene este destinat finanțării proiectelor industriale menite să reducă emisiile de carbon și să faciliteze tranziția către tehnologii mai curate.
Ștefan Radu Oprea a țintit mai multe instituții ca fiind responsabile pentru lipsa de succes în atragerea acestor fonduri, menționând Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit senatorului, aceste instituții nu reușesc să sprijine companiile românești în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. Criticile sale vin în contextul în care alte state, precum Germania sau Franța, reușesc să acceseze fonduri considerabile pentru modernizarea industriei.
În plus, Oprea a atras atenția asupra negocierilor în curs de desfășurare la nivelul Uniunii Europene referitoare la viitorul Cadru Financiar Multianual, care va stabili bugetul pe termen lung al Uniunii, precum și asupra Fondului de Competitivitate, destinat sprijinirii industriei. "Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă", a subliniat senatorul.
Într-o analiză mai amplă, senatorul PSD a insistat asupra necesității de a avea o strategie coerentă și eficientă pentru a atrage fonduri europene. "Lipsa României din cadrul Fondului de Inovare European nu este doar o scăpare administrativă, ci un semnal de alarmă privind competența actualei guvernări", a declarat el. Criticile se concentrează asupra a trei ministere cheie: Ministerul Economiei, acuzat de lipsa de sprijin pentru companiile românești; Ministerul Mediului, criticat pentru neimplementarea măsurilor de tranziție verde; și Ministerul Fondurilor Europene, care este acuzat de „invizibilitatea totală” a țării în cadrul fondurilor competitive.
Istoria recentă arată că România a reușit să acceseze finanțare din Fondul de Inovare o singură dată, un succes obținut prin eforturi susținute și implicare activă la Bruxelles. Din păcate, acest moment a fost o excepție. Fără o abordare strategică, autoritățile române riscă să lase industria națională să se confrunte cu o competiție acerbă fără sprijinul necesar.
Situația ar putea deveni critică în perioada următoare, deoarece la nivelul Uniunii Europene se negociază noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Competitivitate. Experții avertizează că, dacă oficialii de la București nu reușesc să impună criterii geografice obligatorii în regulamentele de finanțare, riscul este major: decuplarea completă și permanentă a companiilor românești de la fondurile europene de investiții. "Trei miniștri. Un fond european care finanțează viitorul industrial al continentului. Zero proiecte românești selectate", este concluzia amară exprimată de Ștefan-Radu Oprea, care subliniază involuția capacității administrative a României.
Fără o schimbare radicală în modul în care Ministerul Economiei și celelalte structuri guvernamentale înțeleg să promoveze interesele țării, România riscă să rămână un simplu observator în procesul de reindustrializare a Europei, în timp ce resursele financiare sunt direcționate exclusiv către statele care știu să și le securizeze prin diplomație economică și expertiză tehnică.