Studenții cer schimbarea puterii
Protestele din Serbia au fost reluate sâmbătă, 23 mai 2026, când zeci de mii de oameni s-au adunat în Piața Slavija din Belgrad, cerând alegeri anticipate și reforma democratică. Conform estimărilor poliției, aproximativ 34.300 de protestatari au participat la manifestație, în timp ce un grup independent a afirmat că numărul ar putea fi chiar mai mare. "Scopul manifestației de astăzi este pur și simplu să ne numărăm", a declarat Vuk Vucin, un student de 22 de ani la filologie. Această mobilizare vine după o serie de proteste ce au început pe 1 noiembrie 2024, culminând cu un miting masiv în martie 2025, când 300.000 de oameni au ieșit în stradă.
Protestatarii, majoritatea studenți, au venit cu sloganuri precum „Studenții câștigă”, subliniind dorința lor de a schimba actuala conducere a țării, având în vedere că președintele Aleksandar Vucic se află la putere de peste 12 ani. Vucic a declarat recent că alegerile ar putea avea loc în toamnă, dar nemulțumirea față de guvernul său continuă să crească. "Vrem să arătăm că suntem încă aici, că luptăm și nu vom renunța", a spus Andjela, studentă la arhitectură.
Protestele nu au fost lipsite de incidente violente. Deși majoritatea manifestațiilor s-au desfășurat pașnic, au avut loc ciocniri între grupuri de protestatari și forțele de ordine, care au fost nevoite să folosească spray-uri iritante pentru a dispersa mulțimea. Consiliul Europei a exprimat îngrijorarea față de violențele raportate, menționând utilizarea excesivă a forței de către poliție și tratamentele degradante aplicate unor protestatari.
Pentru a asigura siguranța, studenții au venit pregătiți, purtând veste reflectorizante galbene, iar grupuri de motocicliști au fost mobilizate pentru a proteja mulțimea. La ora 19:00, șeful poliției, Dragan Vasiljevic, a declarat că nu s-au înregistrat incidente majore până în acel moment. "Această mulțime arată că oamenii nu au cedat și nu și-au pierdut forța. Puterea acestei manifestații este numărul", a subliniat Ivan Milosavljevic, un participant din estul Serbiei.
Într-un context mai larg, protestele sunt alimentate de cerințele cetățenilor pentru reforme democratice și pentru tragerea la răspundere a autorităților de la tragedia din noiembrie 2024, când 16 persoane și-au pierdut viața într-un accident feroviar. Aceste evenimente au dus la demisia fostului prim-ministru, Milos Vucevic, și la o intensificare a nemulțumirilor față de actualul regim.
În ciuda represiunilor, mișcarea tinerilor a găsit un ecou puternic în rândul cetățenilor sârbi, dezamăgiți de politicienii tradiționali și dornici de o schimbare reală. Studenții, care se consideră avangarda acestei lupte, speră să mobilizeze suficiente voturi în alegerile viitoare pentru a-l îndepărta pe Vucic. În același timp, retorica guvernamentală a crescut, având oficialii care îi denunță pe critici ca fiind agenți străini, o atitudine care polarizează și mai mult societatea.
Pe fundalul acestor tensiuni, viitorul politic al Serbiei rămâne incert, iar protestele continuă să atragă atenția internațională. Cu fiecare manifestație, studenții își reafirmă angajamentul față de o Serbie democratică, în care statul de drept și drepturile fundamentale să fie respectate.
Aceste evenimente subliniază nevoia urgentă de reforme în contextul european, în care Serbia aspiră să devină parte integrantă a comunității democratice europene.