Petrișor Peiu: Politici iresponsabile afectează agricultura

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat politicile guvernamentale care au dus la închiderea Azomureș și la creșterea prețurilor la îngrășăminte, subliniind că România a devenit dependentă de importuri. Acesta a evidențiat impactul negativ asupra agriculturii, sector esențial pentru economie, și a cerut acțiuni urgente pentru revitalizarea producției interne.

EN

Brief

Petrișor Peiu criticized government policies leading to the closure of Azomureș and rising fertilizer prices, emphasizing Romania's dependence on imports. He highlighted the negative impact on agriculture and called for urgent actions to revitalize domestic production.

Petrișor Peiu: Politici iresponsabile afectează agricultura
Sursa foto: stiripesurse.ro

Impactul închiderii Azomureș

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat recent că "rodul politicilor făcute pentru like-uri pe rețelele sociale este distrugerea economiei". Acesta a subliniat că închiderea combinatului chimic Azomureș și explozia prețurilor la îngrășăminte sunt rezultatul politicilor iresponsabile ale guvernelor din ultimii ani. Declarațiile au fost făcute în contextul unei analize detaliate asupra situației economice din România, pe 23 mai 2026.

Peiu a remarcat că îngrășămintele chimice s-au scumpit cu 17% în trimestrul IV 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, o creștere semnificativă, dublă față de media europeană. Conform datelor Eurostat, acest fenomen se corelează cu dependența României de importurile de îngrășăminte, în special din Rusia, Azerbaidjan și Austria. "Asta deși 70% din prețul îngrășămintelor este prețul gazului folosit, iar România este cel mai mare producător de gaze din UE!", a adăugat Peiu.

Închiderea Azomureș a avut un impact profund asupra agriculturii românești, care reprezintă un sector strategic pentru economia țării. Acest combinat era responsabil pentru producerea a jumătate din îngrășămintele necesare României. "Gazul românesc nu alimentează niciun combinat chimic, pentru că toate s-au închis", a spus el. Astăzi, întreaga cantitate de îngrășăminte utilizată provine din importuri, ceea ce a dus la o creștere a costurilor de producție agricolă.

Costurile cu îngrășămintele reprezintă aproximativ 25% din cheltuielile agricole, ceea ce face ca prețurile ridicate să afecteze grav producătorii locali. Peiu a menționat că decizia de a ține Azomureș închis din cauza prețului gazului extras la câteva zeci de kilometri distanță a dus la un deficit comercial de 6 miliarde de lei pentru produsele alimentare.

"Continuarea acestui stil populist și habarnist de a face politică ne-a adus aici: să nu putem prelucra resursele naturale și să fim nevoiți să importăm produsele de bază tocmai din locuri din care nu ar fi trebuit să importăm", a subliniat Peiu. Această situație este exacerbata de incertitudinile geopolitice, Peiu avertizând că impactul războiului din Iran ar putea amplifica și mai mult creșterea prețurilor la îngrășăminte.

Specialiștii din domeniul agricol, precum Dr. Ionel Dascălu de la Institutul Național de Statistica (INS), confirmă că tendințele actuale pot avea un efect devastator asupra agriculturii românești. "Dacă nu intervenim imediat pentru a revitaliza producția internă de îngrășăminte, riscul de criză alimentară va crește semnificativ", a declarat acesta.

În contrast, Ministerul Agriculturii a comunicat recent că este conștient de problemele întâmpinate de agricultori și că se lucrează la strategii de susținere a sectorului agricol. Cu toate acestea, criticii acuză guvernul de lipsă de acțiune și de ineficiență în a aborda situația.

În concluzie, situația actuală a industriei îngrășămintelor din România subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta politici economice mai responsabile și sustenabile. Este esențial ca decidenții să colaboreze cu experții din domeniu pentru a găsi soluții viabile care să protejeze sectorul agricol și să reducă dependența de importuri.

Următorii pași ar trebui să includă evaluarea resurselor interne de gaze și revitalizarea combinatelor chimice închise, astfel încât România să devină din nou autonomă în producția de îngrășăminte.