Analiza importurilor de petrol
Volumele de țiței importate de România, vitale pentru a-și asigura necesarul de consum, au scăzut cu aproape o cincime în primele două luni din 2026, față de același interval din 2025, după cum arată cifrele transmise de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor obținute de Mediafax, România a importat în primele două luni ale anului curent 1,25 de milioane de tone de petrol, în scădere cu aproape 17,8% față de cele din aceleași luni din 2025, de 1,52 de milioane de tone de petrol. "Această scădere reflectă impactul fluctuațiilor de pe piața internațională și al deciziilor strategice de consum ale companiilor", a declarat un expert în domeniul energiei.
Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut. Ponderea este ușor mai scăzută, de la 65% la 63%. Pe locul secund se află Azerbaidjan, cu 16%, iar pe locul trei, Norvegia, cu 8%, urmată de Libia și Côte d'Ivoire, fiecare cu câte 6% și respectiv 1%. Conform INS, importurile reprezintă aproape 80% din necesarul de țiței al României.
Valoarea totală a importurilor, conform datelor provizorii, a scăzut de asemenea, dar cu un procent mai ridicat, de 35,1%. Astfel, factura plătită pentru cantitățile din ianuarie – februarie 2026 a fost de 546.704.820 de euro, față de cea de 841.142.290 de euro în primele două luni din 2025. Această scădere a fost influențată de prețul mediu al țițeiului, care a scăzut de la 0,55 de euro/kg în 2025 la 0,43 de euro/kg la începutul anului curent.
Evoluția producției interne este, de asemenea, relevantă. Țițeiul importat reprezintă în acest interval 76,79% din totalul resurselor României, conform INS. Producția internă a fost de 379,7 mii tone echivalent petrol (23,21%). Volumele produse în acest interval au scăzut cu 8,6%, ceea ce este semnificativ mai mic decât scăderea importurilor. INS a publicat recent datele brute privind importurile din producția pe primul trimestru, care arată că România a produs, în acest interval, o cantitate de țiței de 579,4 mii tone echivalent petrol, cu 52,3 mii tone echivalent petrol mai mică (-8,3%) față de aceeași perioadă din 2025.
Importurile de țiței au scăzut și mai abrupt în primele trei luni, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat aprovizionarea. Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, cu 694,2 mii tone echivalent petrol mai reduse, adică cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.
Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane de tone fiind acoperit prin producția internă. Cel mai important partener comercial al României pentru importurile de petrol a fost Kazahstanul, de unde a importat aproximativ 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea partener era Libia. Factura totală pentru importurile de petrol anul trecut s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, conform INS.
În ceea ce privește rafinarea, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și procesat 5,37 de milioane de tone, conform datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International și Statul Român prin Ministerul Energiei. Țițeiul importat ajunge la rafinărie prin Oil Terminal și terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal.
Rafinăria Petromidia, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone materie primă anual, este una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. De asemenea, rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil.
În concluzie, scăderea importurilor de țiței și a producției interne ridică întrebări cu privire la securitatea energetică a României. Autoritățile trebuie să analizeze aceste tendințe și să dezvolte strategii care să asigure un echilibru între importuri și producția internă, având în vedere și impactul fluctuațiilor de pe piețele internaționale.
Este esențial ca România să își diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce dependența de un număr limitat de țări și pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen lung.