Zaharova amenință Moldova: Rusia pregătește măsuri

Tensiunile dintre Republica Moldova și Federația Rusă au escaladat recent, în contextul amenințărilor venite din partea autorităților de la Moscova. Pe 20 mai 2026, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că "orice agresiune împotriva compatrioților noștri care locuiesc în Transnistria va primi un răspuns prompt și adecvat". Aceste declarații vin în urma semnării, de către președintele rus Vladimir Putin, a unui decret privind simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, act ce a stârnit îngrijorări în rândul autorităților de la Chișinău.

Potrivit deschide.md, Zaharova a afirmat că decretul semnat de Putin reprezintă un răspuns la solicitările populației din Transnistria și la presiunile exercitate asupra regimului separatist de către Chișinău și Kiev. Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat recent că șansele de reintegrare a Transnistriei sunt "mai mari ca niciodată", ceea ce a determinat Kremlinul să își reafirme poziția prin amenințări.

Între timp, Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol, a exprimat încrederea în autoritățile moldovene și în președinta Maia Sandu, contrazicând astfel retorica militară a oficialilor ruși. De asemenea, Serghei Șoigu, șeful Consiliului de Securitate din Rusia, a amenințat cu "măsuri" împotriva Chișinăului, acuzând autoritățile moldovene de punerea în pericol a intereselor cetățenilor ruși.

Pe de altă parte, autoritățile proeuropene de la Chișinău au respins acuzațiile venite din partea Moscovei, considerându-le provocatoare și parte a unei strategii de destabilizare. Potrivit unui raport al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, dialogul cu Tiraspolul a fost reluat, iar măsurile de reintegrare economică sunt în curs de implementare.

Pe 15 mai, Putin a semnat un decret care permite locuitorilor din Transnistria să obțină cetățenia rusă fără a demonstra cunoștințe de limbă sau legislație, ceea ce ar putea facilita recrutarea acestora în rândurile forțelor armate ruse, conform unor analize făcute de experți în politici de apărare. Maia Sandu a declarat că această măsură poate fi interpretată și ca o formă de presiune asupra Republicii Moldova, în contextul conflictului din Ucraina. Ea a subliniat că mulți locuitori din Transnistria au obținut cetățenia moldovenească pentru a se simți în siguranță.

Kremlinul a început să utilizeze Transnistria ca instrument de presiune politică încă din 1990, iar în 1992 a avut loc un conflict armat între Rusia și Moldova. De atunci, situația a fost relativ calmă, dar prezența militară rusă a fost menținută sub pretextul "pacificării". În 1999, Rusia s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul să își retragă trupele din Transnistria, angajament pe care nu l-a respectat până în prezent.

Valeriu Chiveri, vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, a cerut demilitarizarea Transnistriei, subliniind importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a țării. În cadrul unei reuniuni a Consiliului Permanent al OSCE, Chiveri a prezentat acțiunile întreprinse de Guvernul de la Chișinău pentru reglementarea conflictului, inclusiv măsuri pentru reintegrarea economică și socială a regiunii.

Chiveri a evidențiat necesitatea democratizării regiunii ca precondiție pentru o soluționare durabilă a conflictului. În plus, a adus în discuție tema liberului acces pentru locuitorii din Transnistria la servicii esențiale și la educație, precum predarea limbii române în școlile din regiune.

Reuniunea OSCE a subliniat angajamentul participanților față de soluționarea pașnică a conflictului, evidențiind importanța dialogului și a cooperării între Chișinău și Tiraspol. Cu toate acestea, provocările persistă, iar stabilitatea în regiune rămâne vulnerabilă la influențele externe.

În concluzie, situația din Transnistria continuă să fie o sursă de tensiune între Moldova și Rusia, iar recentele amenințări din partea Moscovei subliniază complexitatea regiunii. Autoritățile de la Chișinău trebuie să continue eforturile de reintegrare și să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a asigura un climat de stabilitate și siguranță în această zonă.

Următoarele zile și săptămâni vor fi cruciale pentru evoluțiile din acest conflict înghețat, iar reacțiile din partea comunității internaționale vor influența în mod semnificativ cursul evenimentelor.