Informații NATO despre Rusia
Serviciile de informații ale NATO monitorizează cu atenție acțiunile Flotei de Nord a Rusiei, care ar putea indica intenții de a amplasa rachete nucleare pe fundul mării. Proiectul secret, cunoscut sub numele de cod „Sciții”, ar putea fi în desfășurare de câțiva ani, conform unei investigații realizate de posturile germane WDR și NDR. Această anchetă a implicat analiza imaginilor din satelit, cercetarea bazelor de date științifice rusești și consultarea documentelor istorice, obținând informații de la militari și agenți de informații. Astfel de lansatoare amplasate pe fundul mării ar reprezenta o provocare majoră pentru NATO în cazul unui conflict, având în vedere dificultatea de a fi detectate și distruse.
Îngrijorările legate de ascunderea armelor nucleare în oceanele lumii nu sunt noi și datează din perioada Războiului Rece. În 1970, ONU a adoptat Tratatul privind interzicerea amplasării pe fundul mărilor a armelor nucleare, semnat de aproximativ 80 de țări, inclusiv URSS și SUA. Cu toate acestea, informațiile sugerează că Rusia ar putea planifica amplasarea rachetelor în Oceanul Arctic, pe teritoriul său, prin utilizarea unor tehnici inovatoare.
Conform surselor de informații occidentale, rachetele ar putea fi amplasate în mine sau containere special concepute, la adâncimi de câteva sute de metri. Aceasta ar permite rachetelor să rămână inactive pentru perioade lungi, dar să fie activate de la distanță în caz de necesitate. Nava de transport militar „Zvezdochka” din Severodvinsk, special concepută pentru transportul de echipamente grele, și submarinul special „Sarov” ar putea fi utilizate pentru desfășurarea sistemelor.
Helge Adrians, ofițer al Marinei germane și cercetător la Institutul German de Relații Internaționale și Securitate, consideră că acest proiect ar putea reprezenta o modalitate prin care Rusia își reduce dependența de platformele costisitoare pentru lansarea rachetelor, cum ar fi submarinele. „Amplasarea rachetelor balistice intercontinentale pe fundul mării are două avantaje cheie: costurile de neutralizare sunt extrem de ridicate și se economisesc resurse în ceea ce privește submarinele”, a declarat Adrians.
Totuși, Adrians avertizează că există și dezavantaje semnificative. Tehnologia necesită soluționarea unor probleme complexe, precum curenții oceanici și colmatarea puțurilor, alimentarea cu energie electrică și schimbul de date. Aceste provocări tehnice ar putea împiedica aplicarea pe scară largă a acestei tehnologii. De asemenea, este important de menționat că, deși amplasarea rachetelor pe fundul mării ar putea oferi avantaje strategice, dezvoltarea și întreținerea sistemelor subacvatice sunt extrem de complex și costisitor.
Investigațiile WDR și NDR sugerează că proiectul „Skythen” ar putea include rachete capabile să transporte focoase nucleare, amplasate în containere speciale. Acestea ar putea fi activate de la distanță, ceea ce le-ar permite să rămână neobservate pentru perioade lungi, complicând astfel capacitatea NATO de a le detecta și neutraliza. Cu toate acestea, atât NATO, cât și Ministerul rus al Apărării au refuzat să comenteze aceste informații, Ambasada Rusiei la Berlin afirmând că nu deține date despre subiect.
Rusia a continuat să dezvolte astfel de sisteme de arme nucleare ascunse, iar în 2017, Viktor Bondarev, fost comandant al forțelor aerospațiale ruse, a declarat că rachetele „Skif” ascunse pe fundul mării fac parte din arsenalul armatei ruse. În prezent, marile puteri nucleare utilizează trei tipuri principale de armament atomic, iar Rusia ar putea integra această nouă tehnologie în strategia sa de descurajare.
Istoricul militar Matthias Uhl subliniază că astfel de proiecte au și un impact psihologic semnificativ asupra adversarilor. „Conceptul de super-arme are o tradiție lungă în strategia militară rusă”, a explicat el, evidențiind importanța acestor inițiative nu doar în utilizarea efectivă pe câmpul de luptă, ci și în influențarea percepțiilor politice.
În concluzie, proiectul „Sciții” subliniază preocupările continue legate de proliferarea armelor nucleare și de noi strategii de război, care ar putea transforma radical echilibrul de putere în regiunea Arctică și nu numai.
Rămâne de văzut cum vor reacționa NATO și comunitatea internațională la aceste provocări emergente, în contextul unei tensiuni geopolitice în creștere în lume.