Amendament constituțional în Ungaria
Noul guvern condus de Peter Magyar a depus pe 20 mai 2026 un proiect de amendament constituțional care prevede limitarea mandatelor prim-miniștrilor la maximum opt ani. Această inițiativă are ca scop împiedicarea revenirii lui Viktor Orban la conducerea Ungariei, după două decenii în care acesta a exercitat influență semnificativă asupra politicii maghiare. "Este esențial să restabilim democrația și echilibrul în instituțiile statului", a declarat Magyar în cadrul unei conferințe de presă.
Proiectul de amendament se aplică tuturor mandatelor de prim-ministru începând cu 1990, anul în care Ungaria a scăpat de comunism. Viktor Orban, liderul partidului Fidesz, a ocupat funcția de prim-ministru timp de aproximativ 20 de ani, începând din 1998, ceea ce îl face incompatibil cu viitoare candidaturi în cazul adoptării acestei legi. Conform datelor oficiale, Orban a câștigat alegerile din 2010, 2014 și 2018, consolidându-și puterea într-un regim considerat adesea iliberal.
Amendamentul a fost depus la doar o săptămână de la preluarea mandatului de către noul guvern, care are ca obiectiv refacerea constituției, modificată de-a lungul anilor de către Fidesz. În plus, Magyar intenționează să dizolve controversatul Birou pentru Protecția Suveranității, instituit în mandatul lui Orban, acuzat de activități de intimidare a criticilor guvernului. Această instituție a fost criticată pentru că a permis serviciilor secrete să obțină date despre persoane și organizații fără control judiciar.
De asemenea, Magyar a promis că va restabili mecanismele democratice de control instituțional, care, în opinia sa, au fost slăbite în timpul guvernării Fidesz. "Este vital să restabilim încrederea cetățenilor în instituțiile statului", a adăugat acesta.
Guvernul său se confruntă cu o provocare economică semnificativă, marcată de stagnare și degradarea serviciilor publice. În acest context, noua administrație a început demersurile pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene înghețate de Bruxelles din cauza problemelor legate de statul de drept și independența instituțiilor. Potrivit unei analize publicate de Comisia Europeană, Ungaria a fost avertizată cu privire la încălcările sistematice ale normelor democratice.
Un alt aspect important al amendamentului vizează fundațiile create în timpul guvernării lui Orban, prin care au fost transferate active publice către structuri controlate de apropiați ai Fidesz. Aceste fundații, care administrează aproape douăzeci de universități și organizații influente, inclusiv Colegiul Mathias Corvinus, sunt acuzate că au eliminat controlul democratic asupra unor active publice. Noul proiect de lege ar permite statului să dizolve aceste fundații și să recupereze controlul asupra activelor.
"Amendamentul subliniază că, deși fundațiile sunt entități private, activele lor sunt naționale", se precizează în proiectul depus.
În plus, guvernul Magyar își propune să transmită un mesaj clar în politica externă. La mijlocul lunii mai, noul ministru de externe, Anita Orbán, a convocat ambasadorul Rusiei la Budapesta după un atac masiv cu drone asupra Ucrainei, ceea ce marchează o schimbare radicală față de relațiile apropiate cultivate anterior cu Moscova. Această acțiune reflectă intenția noului executiv de a se distanța de fosta politică externă a lui Orban, care a fost adesea caracterizată prin apropierea de Rusia.
Criticii acestei inițiative susțin că limitarea mandatelor este o măsură drastică și că ar putea duce la instabilitate politică. "Este important să avem un sistem care să permită continuitate în conducere, nu să ne întoarcem la un sistem rigid", a declarat un analist politic din Budapesta. Cu toate acestea, susținătorii amendamentului consideră că acesta este un pas necesar pentru a restabili democrația în Ungaria și a preveni concentrarea puterii în mâinile unui singur lider.
Pe scurt, proiectul de amendament propus de Peter Magyar reprezintă un pas semnificativ în direcția reformării sistemului politic din Ungaria, având în vedere istoria recentă a țării și provocările cu care se confruntă în prezent.
Dacă amendamentul va fi adoptat, ar putea schimba fundamental peisajul politic din Ungaria, dar și relațiile externe ale țării, în special în contextul tensiunilor cu Rusia și a așteptărilor Uniunii Europene privind respectarea statului de drept.