Conflict juridic în cazul SAFE
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, afirmă vineri, 22 mai 2026, că sesizarea la Curtea Constituțională (CCR) privind Ordonanța SAFE reprezintă un „joc periculos”. În cadrul întâlnirii miniștrilor afacerilor externe NATO din Suedia, Țoiu a declarat că contestarea finanțării apărării României, în contextul războiului din Ucraina, este un act îngrijorător. "Aliații noștri văd asta și românii, la fel", a subliniat ea, evidențiind importanța acordului prin care România va primi peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică.
Oana Țoiu a menționat că discuțiile din cadrul întâlnirii includ subiecte precum Summit-ul NATO de la Ankara și necesitatea unei industrii de apărare transatlantice solide. "Pregătim Summit-ul NATO de la Ankara, din iulie și azi discutăm și despre Flancul Estic și nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide, presiune crescută asupra Rusiei", a afirmat ministrul interimar.
Critica sa vine pe fondul sesizării făcute de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a cerut CCR să soluționeze un conflict juridic de natură constituțională legat de ordonanța care vizează programul SAFE, adoptată de Guvernul Bolojan. Grindeanu susține că ordonanța a fost adoptată de un guvern demis și că aceasta ar putea contraveni prevederilor constituționale.
Potrivit Ministerului Finanțelor, Comisia Europeană a semnat acordul SAFE, prin care România va avea acces la 16,68 miliarde de euro. "SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României", a precizat ministrul Alexandru Nazare. De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că semnarea acestui acord vizează nu doar securitatea României, ci și capacitatea țării de a colabora cu industria europeană.
Bolojan a enumerat cinci avantaje majore pentru România, printre care dotarea armatei cu tehnică de ultimă generație, costuri reduse pentru împrumuturi, finalizarea autostrăzilor din nord-estul României și refacerea industriei de apărare. "Acest acord reprezintă o oportunitate importantă pentru conectarea Moldovei la infrastructura europeană", a adăugat el.
Criticii sesizării la CCR argumentează că aceasta ar putea submina eforturile României de a se întări pe plan militar, în contextul amenințărilor externe. De exemplu, expertul în securitate Dan Dungaciu de la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale a afirmat că "orice întârziere în accesarea fondurilor pentru apărare este o greșeală strategică". De asemenea, el a subliniat că în contextul actual, România trebuie să își consolideze capacitățile de apărare și să își asigure aliații că este un partener de încredere.
Reacțiile la această situație sunt variate, iar unii politicieni din PSD susțin că sesizarea la CCR este un act de responsabilitate, menționând că este important să se respecte procedurile constituționale. În schimb, aliații și oficialii din afaceri externe văd cu îngrijorare aceste acțiuni, care ar putea afecta imaginea României pe plan internațional.
În concluzie, conflictul juridic de natură constituțională generat de sesizarea PSD la CCR aduce în prim-plan tensiunile politice interne, în contextul în care România caută să își întărească securitatea națională. Este esențial ca toate părțile implicate să conștientizeze importanța acestui acord și să colaboreze pentru a asigura un viitor sigur și stabil pentru țară.
Următorii pași includ așteptarea deciziei CCR și continuarea discuțiilor internaționale pentru consolidarea securității României și a parteneriatului cu NATO.