Italia cere derogări fiscale pentru criza energiei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Italia solicită derogări de la regulile fiscale ale UE pentru a gestiona criza energetică și creșterea prețurilor. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a subliniat importanța securității economice ca parte a securității naționale. Comisia Europeană a respins cererea Italiei pentru reguli mai flexibile, iar țara se confruntă cu o datorie publică ridicată.

EN

Brief

Italy is seeking exemptions from EU fiscal rules to manage the energy crisis and rising fuel prices. Economy Minister Giancarlo Giorgetti emphasized the importance of economic security as part of national security. The European Commission rejected Italy's request for more flexible rules, while the country faces high public debt.

Italia cere derogări fiscale pentru criza energiei
Sursa foto: stirileprotv.ro

Măsuri pentru combaterea prețurilor

Italia solicită o derogare de la regulile fiscale stricte ale Uniunii Europene pentru a permite cheltuieli suplimentare în vederea combaterii crizei energetice și a creșterii prețurilor la carburanți. Această cerere a fost făcută vineri de ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de Finanțe din zona euro, la Nicosia. Potrivit agenției DPA, Giorgetti a afirmat că "securitatea economică este o parte esențială a securității naționale", comparând impactul economic al evenimentelor din Orientul Mijlociu cu invazia Ucrainei de către Rusia din 2022.

Cererea Italiei de a introduce o clauză specială, similară cu cea pentru cheltuielile de apărare, a fost deja susținută de premierul Giorgia Meloni. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Meloni a subliniat necesitatea ca statele membre să poată face împrumuturi pentru cheltuieli legate de energie fără a risca sancțiuni conform regulilor fiscale ale UE. "Italia va continua să își aducă contribuția la consolidarea apărării și securității europene, dar avem acum o urgență concretă: aprovizionarea cu energie", a scris Meloni.

Recent, Fondul Monetar Internațional a avertizat că Italia va depăși Grecia în 2026, înregistrând cel mai ridicat nivel al datoriei publice ca procent din PIB din zona euro, estimat la 138,4% comparativ cu 136,9% în cazul Greciei. Ministrul Giorgetti a anunțat că ponderea datoriei publice ar urma să crească la 138,6% în 2026, față de 137,1% în 2025.

În încercarea de a limita impactul creșterii prețurilor la energie, Guvernul italian a decis să prelungească reducerea accizelor la carburanți, măsură care urma să expire pe 22 mai. Vicepremierul Matteo Salvini a declarat că este necesar să se continue această reducere, în timp ce Giorgetti a menționat că Guvernul analizează modalitățile de finanțare a acestei reduceri, subliniind dificultățile întâmpinate fără derogări de la Pactul de Stabilitate al UE.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins recent cererea Italiei pentru reguli bugetare mai flexibile, afirmând că statele membre ar trebui să folosească resursele și instrumentele existente pentru a aborda impactul negativ al războiului din Iran. Până în prezent, Italia a cheltuit aproximativ un miliard de euro pentru a reduce accizele la benzină și motorină, iar această măsură a fost extinsă de mai multe ori, prima dată în luna martie și apoi la sfârșitul lunii aprilie.

Italia, puternic dependentă de energia importată, se află într-o situație vulnerabilă din cauza posibilelor întreruperi de aprovizionare legate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Această dependență accentuează presiunea asupra economiei italiene, care se confruntă deja cu o datorie publică ridicată și cu o incertitudine economică crescută din cauza crizei energetice.

În concluzie, Italia se află într-un moment crucial în gestionarea crizei energetice și a impactului economic asociat. Cererile de derogare de la regulile fiscale ale UE reflectă nevoia urgentă de a găsi soluții eficiente pentru a sprijini economia și cetățenii în fața creșterii prețurilor.

Următorii pași vor fi esențiali în negocierea cu Comisia Europeană pentru a obține flexibilitatea necesară în gestionarea acestor provocări urgente.