Controversa reactoarelor SMR
Controversa uriașă declanșată după declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan despre proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești capătă o nouă dimensiune, după intervenția analistei de politici publice în energie și infrastructură Ana Otilia Nuțu. Experta susține că proiectul riscă să devină o povară financiară uriașă pentru stat și consumatori și afirmă că România are nevoie urgentă de investiții în energie ieftină, nu de proiecte nucleare extrem de costisitoare care ar deveni funcționale abia peste aproape un deceniu.
„Nu avem suficientă energie ieftină”, explică Ana Otilia Nuțu, subliniind că România ajunge frecvent printre țările europene cu cele mai mari prețuri la energie deoarece nu produce suficientă energie cu costuri marginale mici. „Motivul pentru care prețurile în piața spot în România sunt azi printre cele mai mari din Europa e din cauză că nu avem suficientă energie electrică «ieftină»”, afirmă experta, conform SPOTmedia. Potrivit acesteia, soluția reală pentru reducerea prețurilor este reprezentată de investițiile masive în regenerabile și stocare.
„În România avem nevoie de investiții masive în energie cu costuri marginale mici – regenerabile (plus stocare)”, mai adaugă Nuțu. Punctul central al criticilor formulate de expertă privește costurile reale ale proiectului de la Doicești. Ana Otilia Nuțu susține că este „extrem de puțin probabil” ca o centrală nucleară SMR de aproximativ 460 MW, estimată la 5-6 miliarde de dolari, să își poată recupera investiția din prețurile normale ale pieței.
Potrivit acesteia, proiectul ar avea nevoie de subvenții masive printr-un mecanism de tip Contract for Difference (CfD), adică statul să acopere diferența dintre costul real al energiei și prețul pieței. „Cel mai probabil se va folosi o schemă de tip CfD. Dacă recuperarea investiției cere preț de 300 EUR/MWh și prețul din piață e 100, statul va trebui să pună diferența”, explică experta. Ea avertizează că, în final, costurile ar urma să fie suportate indirect de populație și firme, prin facturile la energie. „Vom plăti cu toții costurile centralei SMR indiferent de unde vom cumpăra energie”, afirmă Nuțu.
Analista susține că ritmul de dezvoltare al tehnologiilor regenerabile și al bateriilor este atât de accelerat încât reactoarele modulare mici riscă să devină necompetitive chiar înainte de a intra efectiv în funcțiune. „Există deja azi tehnologii regenerabile intermitente plus stocare care pot produce «în bandă» competitiv cu tehnologiile clasice”, spune aceasta. Experta amintește că bateriile și tehnologiile regenerabile „s-au ieftinit de 10-15 ori în ultimii 15 ani”.
„Dacă discutăm de orizontul de timp 2033, cu siguranță că vom avea competiție SMR cu regenerabile cu stocare mult, mult mai ieftine și mai eficiente decât azi”, avertizează ea. Un alt argument invocat de Ana Otilia Nuțu vizează sumele deja investite în proiect. Experta spune că faptul că România a cheltuit deja peste 200 de milioane de dolari pe terenuri, studii și documentații nu justifică automat continuarea investiției cu alte miliarde de dolari. „Faptul că am cheltuit deja 200+ milioane de dolari pe studii și hârtii nu face necesar să aruncăm încă 5 miliarde «ca să nu-i fi cheltuit degeaba pe primii 200+ milioane»”, afirmă aceasta.
Disputa a izbucnit după ce Ilie Bolojan a declarat că proiectul reactoarelor modulare mici are „probleme serioase” de fezabilitate economică și financiară și că România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea PSD și a ministrului Energiei. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că „aruncă în aer” parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite și a susținut că proiectul beneficiază de o schemă externă de finanțare și nu depinde direct de bugetul de stat.
La rândul său, Guvernul a încercat ulterior să calmeze scandalul, precizând că nu s-a pus problema opririi proiectului, ci doar a unei reevaluări privind fezabilitatea economică. Proiectul dezvoltat de Nuclearelectrica împreună cu compania americană NuScale este prezentat drept primul proiect european de reactoare modulare mici și unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate în parteneriat cu SUA. Susținătorii proiectului spun că SMR-urile ar putea consolida securitatea energetică a României și reduce dependența energetică.
Criticii avertizează însă că riscurile financiare sunt uriașe și că România ar putea intra într-un proiect extrem de scump, într-un moment în care energia regenerabilă devine tot mai ieftină și mai eficientă.