Critica lui Costin la bugetul pe 2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Dumitru Costin, președintele BNS, a criticat bugetul pe 2026, subliniind că România alocă peste 80 de miliarde de lei pentru apărare, lăsând puțini bani pentru investiții în alte sectoare. Această situație reflectă prioritățile guvernului și ridică întrebări despre dezvoltarea economică a țării pe termen lung.

EN

Brief

Dumitru Costin, the president of BNS, criticized Romania's 2026 budget, highlighting that over 80 billion lei is allocated to defense, leaving little for investments in other sectors. This raises concerns about the government's priorities and the country's long-term economic development.

Critica lui Costin la bugetul pe 2026
Sursa foto: dcnews.ro

Investiții reduse în economie

Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a criticat structura bugetului național pentru anul 2026, evidențiind că România alocă o sumă semnificativă pentru apărare, în detrimentul altor domenii economice. Potrivit lui Costin, dintr-un total de 87,4 miliarde de lei destinate cheltuielilor de capital, peste 80 de miliarde sunt alocate sectorului apărării. "Orice buget de stat are, printre altele, și un capitol major intitulat Cheltuieli de capital, adică banii de investiții în economia României", a declarat Costin într-un interviu acordat emisiunii „Ce se întâmplă?” de la DCNews. El a subliniat că această distribuire a banilor lasă o sumă extrem de mică pentru investiții în alte sectoare economice.

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost adoptată de Parlament și publicată în Monitorul Oficial la finalul lunii martie 2026. Aceasta a generat controverse și discuții intense în rândul analiștilor economici și liderilor de opinie. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), cheltuielile de capital în România au scăzut constant în ultimii ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea dezvoltării economice pe termen lung.

Dumitru Costin a explicat: "Ne-am uitat cu atenție pe cheltuielile de capital. Știți câți bani sunt, în total, pe bugetul acesta aprobat de Parlament? 87,4 miliarde de lei. Știți câți bani pentru apărare sunt din cheltuielile de capital? 80,9 miliarde. Asta înseamnă că România nu investește aproape nimic. Tot e în apărare. E în legea bugetului!". Această afirmație subliniază o preocupare mai largă legată de prioritățile guvernului în ceea ce privește investițiile în infrastructură, educație și sănătate.

Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în infrastructură, cu o rată de doar 2,5% din PIB în 2023. Această situație a fost determinată în parte de alocările bugetare limitate și de prioritizarea cheltuielilor pentru apărare, în contextul tensiunilor internaționale crescânde.

În plus, critici din societatea civilă au subliniat că o mare parte din cheltuielile pentru apărare nu se reflectă în dezvoltarea economică a țării. Expertul economic Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank, a declarat: "Este esențial ca România să investească în infrastructură și educație pentru a-și asigura o creștere economică sustenabilă. Fără investiții în aceste domenii, ne îndreptăm spre stagnare". Această opinie este susținută de numeroși analiști economici care avertizează împotriva unei dependențe excesive de cheltuielile militare.

Pe de altă parte, susținătorii alocărilor bugetare pentru apărare argumentează că acestea sunt necesare pentru a asigura securitatea națională, mai ales în contextul actual al instabilității geopolitice din regiune. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat recent că "investițiile în apărare sunt o prioritate națională și nu putem să ne permitem să neglijăm acest sector crucial". Această poziție a generat dezbateri intense în societate, cu apeluri pentru o reevaluare a priorităților bugetare.

În concluzie, structura bugetului pe 2026 ridică întrebări serioase despre viitorul economiei românești și despre cum vor fi echilibrate nevoile de securitate cu cele de dezvoltare economică. Criticile aduse de Dumitru Costin și alți experți sugerează că România trebuie să regândească alocările bugetare pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, în beneficiul tuturor cetățenilor.

Pe termen scurt, este de așteptat ca dezbaterea asupra bugetului să continue în spațiul public, iar liderii politici să fie nevoiți să răspundă la întrebările legate de prioritatile financiare ale țării.

Este esențial ca atât decidenții, cât și cetățenii să fie implicați în acest proces de evaluare a bugetului, pentru a asigura un viitor mai bun pentru România.