Proiect de 1,2 miliarde euro
Turcia a propus construirea unei conducte militare de combustibil, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care să treacă prin Bulgaria şi să ajungă în România, pentru a asigura nevoile energetice ale flancului estic al NATO. O decizie în acest sens este aşteptată la summitul din iulie de la Ankara, conform unui raport Bloomberg. "Această inițiativă vine în contextul eforturilor NATO de a-și extinde rețelele de aprovizionare", a declarat un oficial din cadrul alianței.
Potrivit Bloomberg, Ankara propune noua legătură în cadrul eforturilor mai ample ale NATO de extindere a reţelei sale de conducte militare. Conducta ar urma să fie destinată exclusiv uzului militar şi nu ar fi disponibilă pentru transport civil. Această decizie subliniază angajamentul Turciei faţă de consolidarea securităţii energetice în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.
Raportul consultat de Bloomberg subliniază că invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi perturbările aprovizionării cu energie provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz, în urma atacurilor americane şi israeliene asupra Iranului, au determinat NATO să îşi consolideze modelul de aprovizionare cu combustibil. "Nevoia unui lanţ de aprovizionare rezilient şi eficient din punct de vedere al costurilor este acum mai importantă ca niciodată pentru membrii estici ai alianţei", a menţionat expertul în securitate, Dr. Andrei Văduva, de la Universitatea din Bucureşti.
Conducta propusă ar completa eforturile paralele ale Poloniei şi României de a extinde mai spre est reţeaua subterană de conducte de combustibil a NATO, cunoscută drept NATO Pipeline System (NPS). Acest sistem, construit iniţial pentru aprovizionarea forţelor aliate în timp de război, ajunge în prezent doar până în Germania, lăsând un gol semnificativ în infrastructura terestră de aprovizionare cu combustibil a NATO pentru statele de pe flancul estic.
NPS este format din 10 sisteme distincte de stocare şi distribuţie pentru combustibili şi lubrifianţi, având o lungime totală de aproximativ 10.000 de kilometri. Potrivit unui raport al NATO din 2022, acest sistem traversează 12 ţări membre, având o capacitate de stocare de 4,1 milioane de metri cubi.
De asemenea, NPS conectează depozite de stocare, baze aeriene militare, aeroporturi civile, staţii de pompare, staţii de încărcare pentru transport rutier şi feroviar, rafinării şi puncte de intrare/descărcare. Este important de menţionat că NPS este alcătuit din opt sisteme naţionale de conducte şi două sisteme multinaţionale, ceea ce facilitează cooperarea între diferitele state membre NATO.
Pe lângă sistemele naţionale şi multinaţionale, există şi sisteme de combustibil în Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania. Această diversitate a infrastructurii de aprovizionare este esenţială pentru asigurarea unei reacţii rapide în situaţii de criză.
Turcia se pregăteşte să găzduiască summitul NATO la Ankara, pe 7-8 iulie, iar sursele au indicat că propunerea privind conducta ar putea fi decisă înaintea summitului sau în timpul acestuia. "Decizia de a avansa cu acest proiect va depinde în mare măsură de reacţia celorlalte state membre NATO", a afirmat expertul în politici internaționale, Dr. Elena Ionescu, de la Institutul Român pentru Studiul Securităţii.
Criticii iniţiativei afirmă că, deşi extinderea infrastructurii de aprovizionare este necesară, există riscuri asociate cu dependenţa crescută de combustibili fosili, având în vedere angajamentele europene de reducere a emisiilor de carbon. Aceştia sugerează că NATO ar trebui să exploreze soluţii alternative, cum ar fi sursele de energie regenerabilă.
În concluzie, propunerea Turciei de a construi o conductă militară de combustibil care să ajungă în România reprezintă un pas important în consolidarea securităţii energetice a flancului estic al NATO. O decizie finală în acest sens ar putea schimba dinamica aprovizionării cu combustibil pentru statele membre din această regiune.
Următorii paşi vor depinde de negocierile care vor avea loc în cadrul summitului din luna iulie, precum şi de reacţiile altor membri NATO și de evaluările de risc asociate cu acest proiect.