Prognoze sumbre pentru 2026
România, avertisment reprezintă subiectul principal al acestui articol. Bruxelles-ul a publicat prognozele economice de primăvară, iar perspectivele pentru România sunt sumbre pe termen scurt. Potrivit raportului Comisiei Europene, anul acesta produsul intern brut al țării va avansa cu numai 0,1%, urmând ca în 2027 ritmul să se accelereze la 2,3%. Explicația pentru încetinirea dramatică din acest an ține de măsurile de austeritate implementate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, care vor eroda semnificativ capacitatea de consum a populației. „În 2026, consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor determina probabil o scădere suplimentară a venitului real disponibil, ceea ce va conduce la o scădere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri. Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul anului, iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern”, se arată în anunțul Comisiei Europene.
Pentru anul viitor, însă, executivul european vede o revenire, susținută de încetarea înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și de scăderea inflației, care va stabiliza venitul disponibil și va sprijini o redresare a consumului atât privat, cât și public. Astfel, dacă măsurile respective de austeritate vor dispărea, prognoza de creștere pentru 2027 este de 2,3%.
Pe plan fiscal, Comisia estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 6,2% din PIB în acest an și la 5,8% în 2027. În schimb, ponderea datoriei publice în PIB va continua să urce, ajungând anul viitor la 63,3%. Referitor la piața muncii, rata șomajului este așteptată să crească până la 6,3% în 2026. În ceea ce privește inflația, media anuală va fi de 7% în acest an și de 3,7% în 2027, acest din urmă nivel apropiindu-se de ținta Băncii Naționale a României (2,5% ± 1 punct procentual). Potrivit Comisiei, „Măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaz pentru gospodării, au atenuat într-o oarecare măsură creșterea prețurilor la energie”.
Datele oficiale recente ale Institutului Național de Statistică, publicate în urmă cu opt zile, confirmă deja intrarea economiei în recesiune. Primul trimestru al anului 2026 a înregistrat o scădere atât față de ultimul trimestru din 2025, cât și față de începutul lui 2025. Cu toate acestea, INS a revizuit retrospectiv cifrele pe anul trecut: trimestrul al treilea din 2025 (imediat după majorarea TVA) a fost de fapt unul de stagnare, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, România a intrat în recesiune abia din octombrie 2025, nu din vară, așa cum se anunțase inițial. Inflația aferentă lunii aprilie 2026 a fost calculată de Institutul Național de Statistică la 10,7%.
Această situație economică îngrijorătoare subliniază necesitatea unor măsuri de redresare care să sprijine consumul și să stabilizeze economia. În absența unor măsuri adecvate, perspectivele pentru România rămân incerte, iar impactul măsurilor de austeritate asupra populației va continua să fie resimțit în mod sever.
Autoritățile vor trebui să reevalueze strategiile economice pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a asigura o stabilitate pe termen lung.