Timp record de așteptare
Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) pe 21 mai 2026, pacienții din România așteaptă, în medie, 1.110 zile pentru accesul la medicamente inovatoare aprobate la nivel european. Datele raportului EFPIA „Patients W.A.I.T. 2025” subliniază faptul că România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, ceea ce determină un timp de așteptare record pentru pacienți. Dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe ARPIM, a declarat: "Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții."
Raportul arată că dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România la începutul lui 2026. În acest context, mulți pacienți nu au acces la tratamente care în alte țări europene sunt deja disponibile. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele aprobate, comparativ cu o medie UE de 51%, iar pentru bolile rare, procentul este de doar 20% față de 43% în UE.
„Timpul de așteptare pentru un pacient român nu este doar o statistică. Înseamnă luni și ani în care boala se agravează, iar soluțiile existente rămân inaccesibile. Cerem ca accesul la inovație să nu depindă de locul în care trăiește un pacient”, a subliniat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA.
ARPIM a explicat că întârzierile sunt strâns legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. România cheltuiește aproximativ 1.354 euro pe cap de locuitor pentru sănătate, semnificativ mai puțin decât alte țări europene. Cheltuiala publică netă pentru medicamente este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 euro) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 euro).
„Aceste întârzieri nu sunt izolate, ci reflectă o problemă structurală de subfinanțare a sistemului de sănătate. Decalajul se reflectă în agravarea bolilor și creșterea numărului de spitalizări”, a adăugat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM.
Reprezentanții pacienților au solicitat măsuri urgente pentru a îmbunătăți accesul la medicamente. Printre direcțiile prioritare identificate de ARPIM se numără dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare și modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente. ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile alături de autorități și organizații de pacienți.
Situația României în acest context trebuie privită și în cadrul mai larg al competiției globale pentru inovație. În timp ce accesul la tratamente noi devine din ce în ce mai dificil în întreaga Europă, România riscă să rămână și mai mult în urmă fără măsuri eficiente de reformă. Rapoartele pentru stimularea competitivității europene propun măsuri care ar putea fi adaptate și implementate în România pentru a contracara această presiune.
În concluzie, este vital ca autoritățile să prioritizeze sănătatea prin investiții adecvate și prin crearea unui cadru legislativ care să permită accesul rapid la medicamente inovatoare.
Această situație nu afectează doar calitatea vieții pacienților, ci are și implicații economice pe termen lung pentru sistemul de sănătate românesc.