Decizie strategică a liderului Khamenei
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi emis o directivă prin care se impune ca uraniul îmbogățit de calitate apropiată de cea necesară pentru fabricarea unei arme nucleare să nu părăsească țara. Această informație a fost confirmată de două surse iraniene de rang înalt pentru Reuters, ceea ce sugerează o radicalizare a poziției Teheranului în ceea ce privește una dintre principalele cereri ale Statelor Unite în negocierile de pace. "Directiva liderului suprem și consensul din cadrul establishmentului sunt că stocul de uraniu îmbogățit nu ar trebui să părăsească țara", a declarat una dintre surse, care a cerut să rămână anonim din cauza sensibilității subiectului.
Declarațiile surselor Reuters subliniază teama oficialilor iranieni că trimiterea materialului în străinătate ar putea face țara mai vulnerabilă la atacuri viitoare din partea Statelor Unite și a Israelului. Khamenei are ultimul cuvânt în cele mai importante chestiuni de stat, iar ordinul său ar putea complica și mai mult negocierile pentru încetarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
În acest context, oficialii israelieni au declarat că președintele american Donald Trump a promis că uraniul îmbogățit al Iranului va fi expediat în afara țării, iar orice acord de pace ar trebui să includă o clauză în acest sens. De altfel, Israelul și alte state occidentale acuză Iranul că urmărește obținerea unei arme nucleare, subliniind îmbogățirea uraniului la 60%, un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru utilizarea civilă. Iranul neagă însă aceste acuzații, afirmând că scopul său este exclusiv pacific.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că nu va considera conflictul încheiat până când uraniul îmbogățit nu va fi scos din Iran, iar capacitățile nucleare și de rachete ale Teheranului nu vor fi eliminate. Această poziție reflectă tensiunile persistente din regiune și nevoia de garanții de securitate. Casa Albă și Ministerul de Externe al Iranului nu au răspuns solicitărilor de comentarii pe această temă.
Un armistițiu fragil este în vigoare în războiul care a început cu atacurile SUA-Israel asupra Iranului pe 28 februarie 2026, urmate de represalii iraniene asupra statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane. Deși nu s-au înregistrat progrese semnificative în eforturile de pace, blocada americană a porturilor iraniene și controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz complică negocierile.
Sursele iraniene de rang înalt menționează o suspiciune profundă că pauza în ostilități ar putea fi o manevră tactică din partea Washingtonului, destinat să creeze un sentiment de siguranță înainte de reluarea atacurilor. Principalul negociator de pace al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că "mișcările evidente și ascunse ale inamicului" indică pregătiri pentru noi atacuri.
Trump a declarat că Statele Unite sunt pregătite să continue atacurile asupra Teheranului dacă nu se ajunge la un acord de pace, dar a sugerat că ar putea aștepta câteva zile pentru a obține "răspunsurile potrivite". Deși cele două părți au început să-și reducă unele diferențe, rămân divergențe profunde, în special legate de programul nuclear al Teheranului și de soarta stocurilor sale de uraniu îmbogățit.
Oficialii iranieni au reiterat că prioritatea Teheranului este să asigure încetarea războiului și garanții credibile că SUA și Israelul nu vor relua atacurile. Numai după obținerea acestor asigurări, Iranul ar fi dispus să se angajeze în negocieri detaliate privind programul său nuclear.
Deși se crede că Israelul deține un arsenal nuclear, acesta nu a confirmat niciodată oficial existența acestuia, menținând o politică de ambiguitate. Înainte de declanșarea conflictului, Iranul se arăta dispus să expediaze jumătate din stocul său de uraniu îmbogățit la 60%, dar această poziție s-a schimbat în urma amenințărilor repetate ale lui Trump.
Oficialii israelieni au declarat că nu este clar dacă Trump va decide să atace și dacă va permite Israelului să reia operațiunile. Teheranul a promis un răspuns zdrobitor în cazul unui atac, dar sursele iraniene sugerează că există "formule fezabile" pentru a rezolva problema, inclusiv diluarea stocului sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Potrivit AIEA, Iranul deținea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% în momentul atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie 2025. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că stocul rămas este depozitat "în principal" într-un complex de tuneluri din instalația nucleară de la Isfahan, estimând că acolo se află puțin peste 200 kg.
O parte din uraniul îmbogățit este necesar pentru un reactor de cercetare din Teheran, care funcționează cu cantități mai mici de uraniu îmbogățit la aproximativ 20%.