Finanțare bazată pe pacienți
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat astăzi, 21 mai 2026, o reformă semnificativă în sistemul de sănătate din România, care va modifica modul de finanțare a spitalelor. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, reforma se bazează pe trei acte normative care vizează atât finanțarea, cât și organizarea spitalelor. Cseke a declarat: „Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat.”
Noua metodologie de finanțare va permite ca spitalele să fie susținute financiar în funcție de serviciile medicale acordate și numărul pacienților tratați, eliminând astfel penalizările pentru spitalele performante care depășesc numărul contractat de servicii. Această schimbare este menită să stimuleze spitalele să trateze mai mulți pacienți și să îmbunătățească eficiența serviciilor medicale. Conform Ministerului Sănătății, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu 2025, ceea ce reflectă impactul pozitiv al noii metode de calcul.
Reforma propusă va introduce, de asemenea, o flexibilizare a organizării spitalelor, permițând înființarea secțiilor spitalicești cu un minim de 23 de paturi, față de 25 cât era anterior. Aceasta va ajuta unitățile sanitare să se adapteze mai bine la nevoile comunităților locale. Ministerul Sănătății subliniază că, deși se schimbă modul de finanțare, calitatea serviciilor medicale nu va fi afectată.
Cseke Attila a explicat că noul sistem va duce la o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate. Această măsură este în concordanță cu directivele Uniunii Europene privind îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și eficiența sistemelor de sănătate.
Criticii reformei au ridicat întrebări legate de implementarea acesteia și de modul în care spitalele vor face față noilor cerințe fără a compromite calitatea îngrijirii pacienților. De exemplu, experți din domeniul sănătății sugerează că, în lipsa unei evaluări corecte a nevoilor locale, unele spitale ar putea fi dezavantajate. Ministerul Sănătății a promis că va monitoriza atent efectele reformei și va adapta măsurile în funcție de feedback-ul primit de la unitățile sanitare.
În concluzie, schimbările anunțate de Cseke Attila reprezintă un pas important către un sistem de sănătate mai eficient și mai adaptat nevoilor pacienților.
Următorii pași includ implementarea noilor reglementări și evaluarea impactului acestora asupra serviciilor medicale din România.