Descoperiri alarmante în Cernihiv
Ucraina: radiații reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit autorităților ucrainene, nivelurile ridicate de radiații provin de la o rachetă aer-aer R-60 neexplodată, care era echipată pe o dronă Geran-2 modificată și utilizată de forțele ruse pentru a viza elicoptere și aeronave ucrainene. SBU a declarat că sursa radiațiilor a fost reprezentată de proiectilele cu uraniu sărăcit, în special uraniu-235 și uraniu-238.
Uraniul sărăcit este un produs secundar al îmbogățirii uraniului. Este de aproximativ două ori și jumătate mai dens decât oțelul, ceea ce îl face deosebit de eficient pentru perforarea blindajelor grele pe câmpul de luptă. SBU a înregistrat un nivel de radiații gama de 12 micro-Sieverți pe oră, care depășește semnificativ fondul natural de radiații și reprezintă o amenințare pentru sănătatea umană. „Munițiile deteriorate sau arse prezintă cel mai mare pericol, deoarece pot elibera praf radioactiv care este periculos pentru oameni și mediu”, a declarat SBU.
Ucraina susține că a identificat niveluri „periculoase” de radiații pe fragmentele unei rachete rusești care ar fi conținut componente asociate cu uraniu sărăcit, într-o descoperire care ridică noi semne de întrebare privind natura armamentului utilizat în război. Potrivit autorităților de la Kiev, fragmente provenite de la o rachetă aer-aer de tip R-60, atribuită forțelor ruse și descrisă ca fiind „modificată”, au emis niveluri ridicate de radiații în momentul recuperării.
Racheta ar fi fost atașată unei drone de tip Shahed-136, într-o configurație hibridă tot mai frecvent utilizată de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei. Aceste sisteme combinate sunt, potrivit experților militari, folosite în special pentru a viza aeronavele și elicopterele ucrainene implicate în apărarea anti-dronă. Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a detectat „niveluri crescute de radiații” în zona în care au fost găsite resturile dronei doborâte, în regiunea Cernihiv, la începutul lunii aprilie.
Potrivit Kievului, în compoziția părții de luptă a rachetei ar fi fost identificate urme de izotopi de uraniu-235 și uraniu-238, elemente asociate în mod obișnuit cu muniția pe bază de uraniu sărăcit. „Componenta de luptă a rachetei rusești include elemente din uraniu sărăcit, identificate ca U-235 și U-238”, ar fi transmis SBU. În timpul măsurătorilor efectuate în proximitatea epavei, autoritățile ucrainene au raportat un nivel de radiație gamma de aproximativ 12 microsieverți pe oră — o valoare considerată semnificativ peste fondul natural și potențial periculoasă pentru sănătatea umană.
În urma descoperirii, a fost deschisă o anchetă privind posibile crime de război, iar resturile au fost ridicate de echipe specializate, împreună cu serviciile de urgență și armata ucraineană, fiind transportate într-un spațiu destinat depozitării deșeurilor radioactive. Autoritățile de la Kiev au lansat, de asemenea, un avertisment către populație, recomandând prudență maximă în cazul descoperirii unor resturi de drone, rachete sau muniție neexplodată. „Cele mai periculoase sunt munițiile avariate sau arse, deoarece pot elibera materiale radioactive”, au transmis oficialii.
În paralel, Moscova a anunțat punerea în stare de „pregătire maximă de luptă” a unităților sale cu capacitate nucleară, în cadrul unor exerciții care includ lansatoare Iskander-M. Evoluțiile vin pe fondul unei tensiuni regionale accentuate, după ce activitatea dronelor a provocat perturbări inclusiv în spațiul aerian al statelor baltice. În Lituania, aeroportul din Vilnius a fost afectat de alerte de securitate și suspendări temporare ale zborurilor, în urma detectării unor aparate de zbor suspecte în apropierea frontierei cu Belarus.
Armata lituaniană a transmis populației avertismente privind posibile amenințări aeriene, în timp ce în clădirea parlamentului au fost activate proceduri de adăpostire. Situații similare au fost raportate și în alte regiuni, autoritățile din zona Ignalina, Utena, Švenčionys și Zarasai emițând alerte pentru populație. De la începutul războiului din Ucraina, statele baltice se confruntă periodic cu incidente aeriene și perturbări ale spațiului aerian, inclusiv episoade neobișnuite care au dus la închiderea aeroportului din Vilnius de mai multe ori.
În acest context, au apărut și acuzații privind devierea unor drone în spațiul aerian al Estoniei, unde un presupus aparat de zbor a fost doborât de un avion românesc din patrula NATO, alimentând tensiunile regionale.
Ministerul de Externe al Ucrainei a transmis ulterior că Rusia ar utiliza mijloace de război electronic care ar devia dronele ucrainene către statele baltice, exprimând totodată regrete față de incidentele produse în spațiul aerian al Estoniei.