Îngrijorare politică în creștere
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, părerile românilor privind utilitatea și impactul moțiunii de cenzură sunt împărțite. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, afirmă: "Polarizarea accentuată provocată de moțiunea de cenzură este confirmată de datele care arată că aproximativ jumătate dintre români (48,6%) crede că moțiunea de cenzură a fost un act politic inutil, care va înrăutăți lucrurile în România, iar cealaltă jumătate (44%) crede că moțiunea de cenzură a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România." Aceste date sugerează o diviziune profundă în rândul alegătorilor, cu 88% dintre votanții PNL și 92% dintre votanții USR considerând că moțiunea va agrava situația, în contrast cu 69% dintre votanții PSD și 74% dintre votanții AUR care cred că aceasta va îmbunătăți condițiile din țară.
De asemenea, 87% dintre votanții PNL și 85% dintre votanții USR sunt de părere că Guvernul Bolojan a fost înlăturat din cauza încercărilor de a reduce privilegiile și corupția, în timp ce 83% dintre votanții PSD și 84% dintre votanții AUR cred că acesta a fost demis pentru că a crescut impozitele și a gestionat prost economia. Această polarizare arată că discuțiile politice actuale sunt puternic influențate de afilierea politică a alegătorilor.
Un alt aspect semnificativ este îngrijorarea generalizată față de situația politică actuală, unde 74,5% dintre români se declară foarte îngrijorați sau destul de îngrijorați. În detaliu, 43,7% dintre respondenți afirmă că sunt foarte îngrijorați, iar 30,8% destul de îngrijorați. Numai 9,7% se consideră puțin îngrijorați, iar 14,3% foarte puțin sau deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,5%.
Îngrijorările sunt mai mari în rândul votanților USR, femeilor, persoanelor cu vârste peste 60 de ani și angajaților din sectorul privat. În contrast, votanții PNL, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public se declară mai puțin îngrijorați decât media. Aceste date sugerează că polarizarea nu afectează doar opiniile politice, ci și percepția generală asupra situației din țară.
Pe de altă parte, 33,6% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat deoarece a încercat să reducă privilegiile și corupția din sectorul public. În schimb, 57,8% susțin că acesta a fost demis din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a economiei. Aceste statistici indică o divergență clară în modul în care diferitele grupuri percep motivele pentru care guvernul a fost demis.
În concluzie, moțiunea de cenzură a generat o diviziune profundă în rândul românilor, expunând o societate polarizată care caută soluții în fața unui climat politic tot mai tensionat. Remus Ștefureac subliniază că, indiferent de opinia politică, nivelul de îngrijorare față de viitorul țării este un element comun care ar trebui să îngrijoreze toți actorii politici.
Următorii pași ar trebui să implice o dialogare constructivă între partidele politice pentru a aborda problemele esențiale cu care se confruntă România și pentru a reconstrui încrederea în instituțiile statului.