Declarații BNR despre fluctuații
La prezentarea Raportului asupra inflației din mai 2026, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că acuzațiile de manipulare a cursului leu-euro sunt nefondate. "Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?", a întrebat retoric Isărescu. Această afirmare vine în contextul în care BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, având ca obiectiv stabilizarea economiei românești.
Potrivit datelor oficiale, rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, contrar ideii că BNR ar fi intervenit pentru a apăra leul prin vânzări de valută. Isărescu a explicat că intervențiile BNR au constat în principal în achiziționarea de valută de la Ministerul Finanțelor, care provenea din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita fluctuațiile bruște pe o piață valutară considerată "subțire".
"Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro", a afirmat guvernatorul. Această stabilitate a cursului nu este rezultatul unei apărări artificiale, ci al unei politici prin care BNR a evitat variații mari, inclusiv o apreciere excesivă a leului, a adăugat Isărescu.
În plus, guvernatorul a comparat riscul intrărilor masive de valută cu fenomenul economic cunoscut drept "Dutch Disease", care afectează competitivitatea exportatorilor. El a subliniat că România trebuie să evite o apreciere a monedei care ar putea dăuna exporturilor. Această abordare este esențială în contextul în care economia românească face față unor provocări internaționale, inclusiv șocuri energetice cauzate de conflicte externe.
Isărescu a menționat că intervențiile BNR din 2026 au fost "mult, mult, mult mai mici" decât cele din aprilie-mai 2025, când presiunile asupra cursului au fost mult mai intense. Conform declarațiilor sale, cursul leu-euro a ajuns la un nivel de echilibru, iar rezervele actuale permit BNR să adopte o politică monetară mai flexibilă.
Flexibilitatea, însă, este condiționată de doi factori cruciali: continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, care nu sunt sub controlul BNR. "Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori", a spus Isărescu, adăugând că stabilitatea politică este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor.
În același timp, BNR a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, estimând o inflație de 5,5%, față de 3,9% prevăzut anterior. Această ajustare a fost influențată de dinamica globală și de impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei. Banca centrală estimează că inflația va reintra în intervalul țintit abia în 2027, cu o prognoză de 2,9% pentru luna decembrie.
Concluzionând, BNR se confruntă cu provocări multiple în gestionarea politicii monetare, iar stabilitatea cursului leu-euro depinde de măsuri economice adecvate și de un climat politic favorabil.
Următorii pași vor implica monitorizarea atentă a evoluțiilor economice interne și externe, precum și comunicarea transparentă cu piețele financiare, pentru a asigura o stabilitate economică durabilă.