Demis de Oana Gheorghiu
Dragoş Vlad, fostul preşedinte al Agenţiei pentru Digitalizarea României (ADR), a depus o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pe 19 mai 2026, după ce a fost demis pe 4 mai de vicepremierul Oana Gheorghiu. Într-un comunicat de presă, Vlad a menţionat că a fost supus unor presiuni nejustificate de către Gheorghiu, care i-ar fi solicitat informaţii redundante legate de implementarea proiectelor de digitalizare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). "Presiunea a început când am primit prima adresă, undeva în prima săptămână a lunii ianuarie. Eu mă văd cu domnul ministru la începutul anului, în data de 12 ianuarie, și atunci primesc personal acea adresă, ca urmare a primei noastre întâlniri de lucru", a declarat Vlad pentru Antena 3.
Potrivit surselor oficiale, Oana Gheorghiu a decis demiterea lui Vlad în urma unei evaluări interne a activităţii ADR. Conform Ministerului Fondurilor Europene, de la începutul anului 2022, agenţia a avut un rol esenţial în coordonarea proiectelor europene de digitalizare, însă au fost semnalate întârzieri în implementarea acestora. "Am cerut informaţii suplimentare pentru a ne asigura că proiectele se desfăşoară conform planului", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
În plângerea sa, Vlad acuză că solicitările venite din partea Oanei Gheorghiu nu erau doar redundante, ci şi menite să creeze presiune asupra echipei sale. "Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene", a explicat Vlad. Acesta a subliniat că echipa sa era deja mică, iar aceste solicitări suplimentare au dus la o încărcare excesivă a muncii.
Reacţia Oanei Gheorghiu nu a întârziat să apară. Într-un interviu, ea a afirmat că demiterea lui Vlad a fost o măsură necesară pentru a asigura o mai bună coordonare a proiectelor de digitalizare. "Este important să avem o echipă care să se alinieze viziunii noastre pentru digitalizarea României. Aştept cu interes rezultatul anchetei DNA", a declarat Gheorghiu. Aceasta a mai menţionat că toţi angajaţii agenţiei ar trebui să colaboreze transparent în implementarea proiectelor.
Cazul lui Dragoş Vlad nu este singular în contextul politic românesc. În trecut, au existat mai multe demisii controversate în instituţiile publice, adesea acompaniate de acuzaţii de presiuni politice. De exemplu, în 2022, fostul director al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a fost demis în urma unor controverse similare legate de presiuni pentru acordarea de despăgubiri.
Analizând comparaţiile cu situaţii anterioare, experţii consideră că cazul lui Vlad reflectă o problemă mai largă de transparenţă şi responsabilitate în administrarea fondurilor europene. "Este esenţial ca instituţiile să funcţioneze într-un cadru de integritate, iar presiunile politice nu ar trebui să influenţeze deciziile administrative", a declarat Radu Săvulescu, expert în politici publice la Institutul pentru Politici Publice.
Plângerea lui Vlad ridică întrebări importante despre modul în care sunt gestionate relaţiile dintre agenţiile guvernamentale şi ministere. Potrivit unei analize realizate de Transparency International, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce priveşte corupţia în instituţiile publice, iar cazuri precum acesta sugerează necesitatea unor reforme urgente.
În concluzie, cazul Dragoş Vlad evidenţiază tensiunile din cadrul administraţiei publice româneşti, în special în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de digitalizare. Următorii paşi vor include ancheta DNA, dar şi posibile reacţii din partea altor instituţii implicate.
Este de aşteptat ca acest caz să rămână în atenţia opiniei publice şi să influenţeze dezbaterile despre transparenţă şi responsabilitate în administraţia românească.