Măsuri de transparență pentru ONG-uri
Plenul Senatului a adoptat luni, 18 mai 2026, propunerea legislativă inițiată de partidul AUR care obligă ONG-urile să publice numele persoanelor care fac donații mai mari de 5.000 de lei, sub sancțiunea suspendării activității și, ulterior, a dizolvării organizației. Proiectul a fost susținut la votul final de senatorii PSD și PACE și a trecut cu 75 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 abțineri. "Este un pas necesar pentru transparența în sectorul neguvernamental", a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, în timpul dezbaterilor.
Inițiativa modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și prevede ca toate organizațiile neguvernamentale să depună anual la ANAF o declarație cu toate veniturile și sursele de finanțare din anul precedent. Conform textului adoptat, în cazul donațiilor mai mari de 5.000 de lei, proiectul cere publicarea numelui donatorilor persoane fizice și a elementelor de identificare ale persoanelor juridice. Aceasta înseamnă că, pentru prima dată, donatorii vor fi expuși public, ceea ce ridică întrebări legate de confidențialitatea acestora.
Potrivit proiectului, declarațiile privind finanțările vor fi publicate într-o secțiune specială pe site-ul ANAF. Datele personale ale donatorilor persoane fizice ar urma să fie protejate, cu excepția numelui. Proiectul stabilește și sancțiuni severe pentru organizațiile care nu respectă obligațiile de raportare. Nerespectarea prevederilor poate duce la suspendarea automată a activității pentru cel mult un an. Dacă organizația nu se conformează în acest interval, aceasta poate fi dizolvată de drept.
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental și pentru prevenirea utilizării ONG-urilor în scopuri considerate netransparente sau contrare interesului public. De asemenea, acest proiect vine în contextul în care Uniunea Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la transparența finanțării ONG-urilor.
Totuși, proiectul a fost contestat de senatori USR, PNL și UDMR, care au susținut că măsura poate afecta libertatea de asociere și independența organizațiilor neguvernamentale. Senatoarea USR Simona Spătaru a declarat în plen că inițiativa este „antiliberală” și „antidemocratică”, afirmând că publicarea numelui donatorilor ar putea descuraja finanțarea ONG-urilor critice față de putere. Criticii proiectului subliniază că expunerea publică a donatorilor poate crea riscuri reale pentru cei implicați, în special în cazul ONG-urilor care se ocupă de probleme sensibile, cum ar fi traficul de droguri sau traficul de persoane.
Fosta senatoare PSD Victoria Stoiciu, în prezent neafiliată, a susținut că proiectul „nu este despre transparență”, ci despre „control și intimidare”. În susținerea proiectului, Petrișor Peiu a declarat că publicul are dreptul să știe cine finanțează procesele împotriva unor proiecte energetice, inclusiv hidrocentrale sau exploatări miniere. Acesta a subliniat că este esențial ca românii să fie informați despre interesele care stau la baza acestor acțiuni legale.
De asemenea, senatorul PACE Romeo Gheorghe a afirmat că partidul său susține inițiativa din cauza suspiciunilor privind influența unor ONG-uri în domeniul gestionării deșeurilor și al politicilor de mediu. Deși reprezentanții PSD nu au intervenit în dezbaterea din plen, senatorii social-democrați au votat în favoarea proiectului.
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize negative asupra proiectului. Cele două instituții au invocat inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Într-o decizie pronunțată în 2020, CJUE a sancționat Ungaria pentru introducerea unor obligații similare de declarare și publicare a finanțărilor ONG-urilor, considerând că acestea încalcă dreptul la viață privată, protecția datelor personale și libertatea de asociere. Consiliul Economic și Social a avertizat că publicarea numelui donatorilor poate permite identificarea orientărilor politice, religioase sau filosofice ale unei persoane, categorii considerate date sensibile conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).
Proiectul a fost adoptat de Senat ca prim for sesizat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.
Forma finală a legii poate suferi modificări în procesul parlamentar, iar discuțiile în continuare vor aborda preocupările legate de impactul asupra libertății de asociere și a transparenței reale în sectorul ONG-urilor.