Transparență sau intimidare?
Legea care obligă organizațiile non-guvernamentale (ONG) să facă publice sursele de finanțare a fost adoptată de Senatul României pe 18 mai 2026. Conform Agerpres, în urma votului, s-au înregistrat 76 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și patru abțineri. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a subliniat că scopul acestei legi este de a asigura transparența în ceea ce privește finanțarea asociațiilor care contestă acțiunile statului român. "Problema este foarte simplă. Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița? (...) Haideți să vedem cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul ăsta", a declarat Peiu.
Criticii acestei legi, inclusiv senatoarea USR Simona Spătaru, argumentează că propunerea este „antidemocratică” și are rolul de a intimida societatea civilă. "O propunere legislativă care nu are legătură cu transparența. Scopul ei real este intimidarea și controlul total asupra societății civile. Sub pretextul corectitudinii fiscale, ONG-urile sunt obligate să depună la ANAF declarații detaliate cu toate sursele de finanțare, inclusiv identitatea donatorilor. Cine va mai risca să doneze unei asociații care critică puterea, știind că numele său va fi publicat?", a afirmat Spătaru.
Legea prevede ca asociațiile să transmită anual liste cu identitatea persoanelor fizice și juridice care le fac donații, iar rapoartele financiare vor fi depuse la ANAF și publicate într-o secțiune specială pe site-ul instituției. Potrivit actului normativ, se introduce un articol nou în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor. Conform acestui articol, ONG-urile vor depune la ANAF „cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”.
Senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaş a exprimat îngrijorări legate de impactul acestei legi asupra independenței ONG-urilor. "ONG-urile trebuie tratate ca o persoană fizică sau juridică de drept privat. Dreptul european protejează viața privată și trebuie să o protejeze în continuare contra abuzurilor posibile", a explicat el. Pe de altă parte, senatorul UDMR Istvan Tsanadi a afirmat că proiectul ar accentua birocrația și că asociațiile au deja obligația de a depune rapoarte financiare anuale.
În contrast, Petrișor Peiu a insistat asupra necesității legii pentru a clarifica sursele de finanțare ale ONG-urilor implicate în procese împotriva statului. "Cine are interes să stopăm hidrocentralele în România?", a întrebat el, subliniind importanța transparenței în acest context.
Legea va merge acum la Camera Deputaților, care este forul decizional în această chestiune. Dacă va fi adoptată, ONG-urile vor fi obligate să publice informații detaliate despre finanțările primite, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care acestea funcționează și interacționează cu donatorii.
Această dezbatere reflectă tensiunile dintre autoritățile române și societatea civilă, în condițiile în care ONG-urile au jucat un rol esențial în gestionarea crizelor umanitare și în promovarea transparenței. Adoptarea legii ar putea determina o schimbare în peisajul ONG-urilor din România, afectând atât sursele de finanțare, cât și capacitatea acestora de a opera în mod independent.
În concluzie, adoptarea acestei legi ridică întrebări importante despre transparență, libertatea de exprimare și viitorul societății civile în România.
Următoarele dezbateri în Camera Deputaților vor fi cruciale pentru a determina impactul pe termen lung al acestei inițiative legislative.