Sondaj CURS mai 2026
Un nou sondaj realizat de CURS în perioada 1–14 mai 2026 a relevat un nivel alarmant de neîncredere și pesimism în rândul românilor, atât față de direcția în care se îndreaptă țara, cât și față de actuala clasă politică. Conform acestui sondaj, 82% dintre respondenți consideră că România merge într-o direcție greșită, iar doar 15% cred că lucrurile evoluează în direcția bună. "Încrederea în autoritate este foarte aproape de zero", a declarat un expert în domeniu, subliniind impactul negativ asupra societății.
Clasamentul încrederii în liderii politici este condus de Călin Georgescu, cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat de Nicușor Dan, care se află la doar un punct distanță, cu 31%. Ilie Bolojan ocupa locul al treilea, având un nivel de încredere care reflectă, de asemenea, tendințele negative în percepția publicului. Aproape jumătate dintre români, respectiv 44%, se declară pesimiști cu privire la viitorul țării în următorii cinci ani.
În ceea ce privește instituțiile, Biserica Ortodoxă Română și Armata continuă să fie cele mai de încredere, cu 79%, respectiv 76%. În contrast, instituțiile centrale ale statului, precum Parlamentul, Guvernul și Justiția, au primit evaluări extrem de scăzute, cu încredere de doar 24%, 26%, respectiv 20%. Aceste cifre sugerează o criză de legitimitate și de încredere în rândul populației, care se reflectă în intențiile de vot.
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, Alianța pentru Unirea Românilor ar obține 32% din voturi, devenind astfel principala forță politică, conform sondajului. Partidul Social Democrat este cotat la 24%, iar Partidul Național Liberal la 20%. De asemenea, Uniunea Salvați România ar obține 10%, iar Uniunea Democrată Maghiară din România ar intra în Parlament cu 5%. Aceste date indică un peisaj politic dinamic și polarizat, în care încrederea în partidele politice este extrem de scăzută.
Conform cercetării, 35% dintre respondenți afirmă că au puțină încredere în formațiunile politice existente, iar 33% nu au deloc încredere. Doar 30% afirmă că au multă sau foarte multă încredere în partidele actuale. De altfel, 56% dintre cei chestionați consideră că România ar avea nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun acestei soluții.
Analistul Mihnea Predețeanu a subliniat, la Puterea Știrilor, că pierderea încrederii în instituțiile statului reprezintă o amenințare majoră la adresa democrației românești. El a exemplificat prin cazul recent al noului șef al vămilor, ridicat de DNA pentru falsificarea unui document, evidențiind corupția sistemică din România. "Trăim într-o Românie coruptă la un nivel extrem de fin", a afirmat Predețeanu, subliniind că incidentul reflectă o criză profundă de credibilitate a instituțiilor.
Impactul acestor fapte asupra populației este devastator, având ca rezultat o prăbușire a credibilității statului într-un moment istoric critic. "Încrederea în autoritate este foarte aproape de zero", a mai spus el, ceea ce vulnerabilizează România în contextul geopolitic actual. În concluzie, instabilitatea democratică este alimentată de percepția publică negativă asupra integrității administrative, iar liderii politici, inclusiv Nicușor Dan și Ilie Bolojan, se confruntă cu o scădere accelerată a încrederii din cauza măsurilor și scandalurilor publice.
Pe fondul acestor tendințe, este esențial ca liderii politici să recâștige încrederea cetățenilor prin măsuri transparente și prin combaterea corupției. De asemenea, viitorul politic al României depinde de capacitatea partidelor de a se adapta la nevoile și așteptările cetățenilor, pentru a răspunde crizei de legitimitate în care se află.
Aceste aspecte vor fi esențiale în perspectivele politice și sociale ale țării în următorii ani.