Decizie favorabilă în instanță
Curtea de Apel București a pronunțat pe 18 mai 2026 o decizie prin care a anulat o parte semnificativă din datoria fiscală a primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Instanța a desființat parțial decizia de impunere din 2009, stabilind că suma de 105.429.067 lei, care include atât TVA-ul, cât și majorările de întârziere, nu mai trebuie achitată de către reclamant. Potrivit minutei instanței, „Admite cererea de chemare în judecată. Anulează în parte decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 şi raportul de inspecţie fiscală 867185/27.11.2009”. De asemenea, decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 15 zile.
Litigiul dintre Robert Negoiță și ANAF a început în 2009, când autoritățile fiscale au efectuat un control care a dus la stabilirea acestei datorii. Conform documentelor, suma totală imputată de ANAF lui Negoiță depășește 50 de milioane de euro, iar acesta figurează în continuare cu datorii semnificative, inclusiv către alte primării și instituții financiare. În ultima declarație de avere disponibilă, din iunie 2025, Negoiță a menționat o datorie totală de 274.579.273 lei, echivalentul a aproape 55 de milioane de euro.
Decizia instanței a fost primită cu diverse reacții în rândul experților și cetățenilor. De exemplu, economistul Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, consideră că astfel de decizii reflectă o problemă mai amplă a sistemului fiscal din România, care ar trebui să fie mai riguros în aplicarea legii. „Este esențial ca ANAF să recupereze datoriile, nu doar pentru a asigura venituri la buget, dar și pentru a menține un climat de corectitudine în rândul contribuabililor”, a declarat Păun.
Pe de altă parte, unii susținători ai lui Negoiță consideră că instanța a acționat corect, având în vedere că deciziile anterioare ale ANAF au fost contestate pe motive legale. „Este un semn că justiția funcționează, iar cetățenii trebuie să aibă încredere în sistemul judiciar”, a afirmat avocatul Florin Bădescu.
În contextul acestui litigiu, este important de menționat că datoriile lui Negoiță nu sunt o noutate. În 2022, acesta figura cu o datorie de 260,5 milioane de lei (aproximativ 52,7 milioane de euro), iar în 2023, suma a crescut la 268,89 milioane de lei, conform declarațiilor de avere publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Această situație ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului fiscal din România și la modul în care datoriile mari sunt gestionate de autorități.
Criticii sistemului fiscal subliniază că, în ciuda acestor datorii, unele persoane beneficiază de decizii favorabile în instanță, ceea ce poate crea un sentiment de inegalitate în rândul cetățenilor care respectă legea. În acest context, este esențial ca ANAF să colaboreze mai bine cu instanțele și să prezinte dovezi solide în fața judecătorilor pentru a susține cazurile de recuperare a datoriilor.
În concluzie, decizia Curții de Apel București de a anula o parte din datoria lui Robert Negoiță este un moment important în acest litigiu de lungă durată. Deși instanța a stabilit că datoria nu mai trebuie plătită, cazul subliniază provocările cu care se confruntă ANAF în recuperarea datoriilor fiscale și nevoia de reformă în sistemul fiscal românesc.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa dacă ANAF va decide să conteste această decizie și ce implicații va avea aceasta asupra procesului fiscal din România.