Declarațiile ministrului Miruță
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat pe 17 mai 2026 că actualul Guvern interimar nu poate lua decizii cu privire la creșterea vârstei de pensionare în sistemul de apărare. Într-un interviu acordat TVR Info, Miruță a subliniat că s-au analizat mai multe scenarii, dar nu se va schimba modul în care se calculează pensia pensionarilor militari. *„S-au analizat nişte scenarii, dar guvernul acum, fiind un guvern interimar, nu mai poate lua o astfel de decizie, în interiorul guvernului”,* a afirmat ministrul.
De asemenea, Miruță a menționat că un grup de lucru a fost înființat la Ministerul Afaceri Interne pentru a discuta despre acest subiect. El a asigurat că nu se va modifica formula de calcul al pensiilor pentru militarii pensionari, o problemă care a generat temeri în rândul acestora. *„Nu se schimbă modul în care se calculează pensia pensionarilor militari, că asta era o temere şi ne-am împotrivit”,* a adăugat ministrul.
Analizând situația, Miruță a explicat că vârsta de pensionare la Ministerul Apărării este, în medie, cu aproximativ 4-5 ani mai mare decât pragul minim prevăzut de lege. *„MApN nu se pensionează la pragul minim permis în lege”,* a subliniat acesta.
Cu toate acestea, propunerea de creștere a vârstei de pensionare a fost discutată și în contextul economiilor financiare. Ministrul a menționat că, dacă se vor strânge bani din aplicarea unei vârste de pensionare mai ridicate, o parte din acești bani ar putea fi folosiți pentru a corecta nedreptățile suferite de pensionarii militari în urma reformelor din 2017. *„Am mai urmărit un principiu, că dacă se adună nişte bani din aplicarea unei vârste de pensionare mai ridicate, parte din banii aceia să îi economisim la Ministerul Apărării, pentru a corecta nedreptatea făcută pensionarilor militari în 2017”,* a explicat Miruță.
Această declarație vine într-un context în care discuțiile despre reforma pensiilor militare au fost reluate, iar preocupările legate de sustenabilitatea sistemului de pensii din România sunt tot mai evidente. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, numărul pensionarilor militari s-a ridicat la aproximativ 80.000, iar cheltuielile cu pensiile s-au majorat cu 15% față de anul precedent.
Criticii acestei inițiative, printre care și reprezentanți ai asociațiilor de pensionari, susțin că orice schimbare a vârstei de pensionare ar putea afecta negativ atât bunăstarea financiară a militarilor în activitate, cât și a celor pensionați. *„Este esențial să ne asigurăm că drepturile militarilor nu sunt compromise în urma unor decizii politice”,* a declarat un lider al unei asociații de pensionari militari.
În contrast, susținătorii reformelor argumentează că ajustarea vârstei de pensionare ar putea contribui la o gestionare mai bună a resurselor financiare ale Ministerului Apărării. *„Trebuie să ne adaptăm la realitățile economice actuale și să găsim soluții viabile pentru a susține sistemul de apărare”,* a afirmat un expert în politică de apărare de la Universitatea Națională de Apărare.
Dacă actuala situație va rămâne neschimbată, este de așteptat ca discuțiile privind vârsta de pensionare să continue, mai ales în contextul formării unui nou guvern stabil. În plus, este important ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi soluții care să protejeze drepturile pensionarilor militari și să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului.
În concluzie, situația vârstei de pensionare în Armată rămâne incertă, iar deciziile vor fi influențate de evoluția politică din România. Este esențial ca viitoarele guverne să abordeze această problemă cu responsabilitate, având în vedere impactul asupra vieților a mii de militari și familiile acestora.
Următoarele săptămâni vor fi critice pentru stabilirea unei direcții clare și a unei strategii de reformă în domeniul pensiilor militare.