Critici și explicații oficiale
Cristian Jardan, ministrul Culturii din Republica Moldova, a solicitat explicații după punctajul redus acordat României de juriul de la Chișinău la Eurovision 2026, pe fondul unui val de critici publice. Jardan a declarat: „Vreau să se înțeleagă că Ministerul Culturii al Republicii Moldova nu are nicio legătură directă cu organizarea Eurovision în Moldova. Noi am sprijinit cu tot ce se poate organizatorii (compania publică ‘Teleradio-Moldova’ – n. r.) și da, cu toții avem nevoie de explicații, mai ales după așa un vot al publicului din Republica Moldova.” Organizarea concursului la nivel național este gestionată de Teleradio-Moldova.
Discuțiile au apărut după ce juriul Republicii Moldova a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finală. În schimb, publicul moldovean a oferit punctajul maxim, respectiv 12 puncte. România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, clasându-se pe locul trei. Republica Moldova a participat cu Satoshi și melodia „Viva, Moldova”, ocupând locul opt. În acest context, juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar votul publicului a fost de 12 puncte.
Controversa a fost amplificată de explicațiile oferite de unul dintre membrii juriului moldovean. Victoria Cușnir a spus că notarea concurenților s-a realizat pe baza prestațiilor din repetiții. Aceasta a declarat că acele prestații ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Totodată, ea a spus că a acordat o notă „foarte bună” României și că nu poate răspunde pentru voturile celorlalți membri ai juriului. Juriul Republicii Moldova a fost alcătuit din șapte persoane, printre care și Andrei Zapșa, director general adjunct al Teleradio-Moldova.
Pe fondul reacțiilor din mediul online, artistul Satoshi a transmis un mesaj public în care a cerut temperarea tensiunilor. „Dragi români, vă mulțumim pentru suport și atitudine! Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a scris acesta pe contul său de Instagram. Artistul a făcut și un apel la responsabilitate în discursul public: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene.”
Viktoria Cușnir, unul dintre cei șapte membri ai juriului Republicii Moldova, cere eliminarea jurizării specialiștilor în concursul Eurovision sau cere ca aceștia să asculte aceeași reprezentație a artiștilor pe care o aude și publicul. În concursul Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României doar trei puncte din cele 12. Cușnir a declarat: „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele, dar pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul.”
Ea a explicat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetiției generale dedicate juriilor, desfășurată cu o seară înainte de finală, afirmând că multe țări au evoluat mult mai bine în ultimul act al competiției. Cușnir a adăugat: „Și regret că apar an de an aceste discrepanțe de vot, dar ele sunt foarte argumentate.” Într-o altă postare, Viktoria Cușnir s-a declarat șocată de seria de „blesteme și injurii” care i-au fost adresate în ultimele zile.
„Sunt juratul cu numărul 6. A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate.” Cușnir a subliniat că nu consideră votul ei ca fiind o expresie a românofobiei și a evidențiat că a dedicat multe emisiuni culturii românești.
Problema e că în ziua de azi votul este eminamente politic, iar nu pe criterii de valoare. Aceasta este o observație pe care mulți experți și critici ai concursului Eurovision o fac de ani de zile, subliniind că influențele politice afectează deciziile de vot. Este esențial ca organizatorii Eurovision să reevalueze sistemul de vot, pentru a asigura transparența și echitatea în competiție, astfel încât să reflecte cu adevărat talentul artiștilor și să nu fie influențat de relațiile politice între țări.
Astfel, Eurovision 2026 a pus în evidență nu doar talentul artistic, ci și complexitatea relațiilor internaționale, lăsând în urma sa întrebări importante despre integritatea și corectitudinea competiției.
Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate în viitor pentru a aborda aceste probleme și a restabili încrederea în votul public și cel al juriului.