Criză internă și impact global
În timp ce crizele geopolitice globale se multiplică alarmant, iar administrația Trump depune eforturi intense pentru a impune un acord care să pună capăt războiului cu Iranul, aparatul diplomatic american traversează o criză internă fără precedent. Săptămâna trecută, Departamentul de Stat a finalizat concedierea a aproape 250 de ofițeri ai serviciului extern printr-un e-mail scurt și impersonal. "Concedierea dumneavoastră din motive de reducere a efectivelor va intra în vigoare astăzi. Vă mulțumim încă o dată pentru serviciile aduse Departamentului," se arăta în mesajul electronic ce a retezat cariere de decenii.
Aceste disponibilizări structurale, demarate în iulie anul trecut, au afectat, de asemenea, peste 1.000 de funcționari civili. Procesul a dus la desființarea completă a unor birouri întregi care, conform foștilor oficiali, ar fi trebuit să ofere expertiză crucială în gestionarea conflictului cu Iranul — un război ale cărui unde de șoc se resimt sever în economia americană și cea globală. Deși instituția susține că măsura a vizat eliminarea birocrației redundante, criticii avertizează că Washingtonul își mutilează voluntar capacitatea de analiză, relatează CNN.
Pe lângă demiterile directe, zeci de diplomați de carieră, cu o experiență acumulată pe parcursul mai multor decenii, au ales să se pensioneze prematur. Surse diplomatice au explicat pentru CNN că actuala administrație a blocat promovările și numirile în funcții cheie, cum ar fi cele de ambasador, pentru diplomații de carieră. Într-un sistem de tipul „promovezi sau pleci” (up or out), aceștia au rămas fără opțiuni. "Asistăm la un număr fără precedent de oameni care decid să plece", afirmă David Kostelancik, retras recent după 36 de ani de serviciu diplomatic.
Asociația Americană a Serviciului Extern (AFSA) estimează că aproximativ 2.000 de oficiali au părăsit Departamentul de Stat doar în ultimul an. În mod îngrijorător, peste 100 de posturi de ambasador din întreaga lume — inclusiv în puncte fierbinți precum Orientul Mijlociu, Ucraina și Rusia — nu au în prezent un șef de misiune confirmat de Senat, poziționând SUA în dezavantaj direct în raport cu rivali strategici precum China.
În lipsa profesioniștilor, cele mai sensibile negocieri – inclusiv cele privind încheierea războiului din Iran sau gestionarea conflictului din Ucraina – sunt conduse direct de parteneri de afaceri și membri ai familiei președintelui Donald Trump, adesea fără sprijinul unor echipe cu expertiză regională solidă.
Efectele practice ale acestei restructurări se văd deja în gestionarea crizelor. Erik Holmgren, diplomat de carieră cu misiuni efectuate în Rusia și Mexic, a condus Biroul de Diplomație Energetică pentru Orientul Mijlociu și Asia. Întregul Birou pentru Resurse Energetice din care făcea parte a fost șters de pe organigramă. Holmgren avertizează că expertiza echipei sale ar fi fost vitală în acest moment pentru a contracara strategiile Teheranului: "Misiunea noastră era să folosim toate pârghiile de politică externă pentru a îngreuna livrările de țiței ale Iranului și pentru a slăbi regimul. Tot noi am avertizat constant asupra necesității de a securiza Strâmtoarea Ormuz."
Astăzi, blocajul din această strâmtoare strategică a perturbat grav rutele maritime, urcând prețurile la combustibil și declanșând spectrul unei crize umanitare globale din cauza blocării livrărilor de fertilizatori. Tot acest birou gestiona contracte de 12 miliarde de dolari pentru firmele americane care ajutau Irakul să își dezvolte independența energetică față de Iran.
În replică, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, respinge acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”: „Reorganizarea a eliminat redundanțele și a eficientizat birocrația. Echipele noastre pe energie performează mai bine ca oricând, coordonând eliberarea rezervelor strategice cu aliații în răspuns la atacurile Iranului.”
O altă modificare profundă operată sub mandatul secretarului de stat Marco Rubio vizează sistemul de evaluare anuală a diplomaților. Acesta include acum un criteriu explicit de „fidelitate” față de politicile administrației în funcție, fiind introdusă totodată o curbă Gauss la evaluări, ceea ce plafonează artificial numărul promovărilor. "Istoricii vor privi înapoi la această perioadă ca la una dintre marile erori neforțate pe care Statele Unite și le-au impus singure", a declarat John Bass, fost ambasador în Afganistan, Turcia și Georgia. "Administrația vrea profesioniști care doar execută orbește, fără a oferi perspective alternative. Însă tocmai acea expertiză ne-a ferit, în trecut, de greșeli și mai mari."
Diplomația nu este o profesie în care poți improviza; este o meserie de ucenicie care se clădește în decenii pe teren. Prin această „golire de conținut” a Departamentului de Stat, Washingtonul riscă să piardă nu doar influență geopolitică globală, ci și capacitatea de a proteja interesele economice și de securitate ale cetățenilor săi de rând.
Miza colosală a acestor epurări instituționale se va măsura în capacitatea Americii de a-și proiecta puterea într-o lume din ce în ce mai instabilă, conchide CNN.