Controverse legate de majorări
Creșteri salariale reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a semnat în luna aprilie 2026 ordinul 731/29 aprilie 2026 prin care a inclus două sporuri de câte 25% în salariul de bază al managerilor economici de la parchetele Curților de Apel, parchetele Tribunalelor și Parchetul Înaltei Curți. Potrivit unor documente consultate de G4Media, majorarea salarială operează de la data de 12 aprilie 2026, astfel că salariile de bază ale acestora depășesc 25.000 de lei pe lună.
„Ordinul nr. 731/2026 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost emis în vederea rectificării actelor administrative privind salarizarea managerilor economici ai compartimentelor economico-financiare și administrative din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale, emise începând cu data de 12.04.2020”, a declarat Biroul de presă al Parchetului General.
Numărul total al beneficiarilor acestor majorări este de 58 de manageri economici, iar impactul bugetar este estimat la 66.000 lei brut lunar. „Funcționarii publici au obținut pe cale judecătorească recunoașterea a două sporuri de 25% fiecare, pentru stabilitatea în funcție, care au fost puse în plată sub formă de despăgubiri și plată eșalonată”, a mai adăugat Biroul de presă.
Criticii acestei decizii, inclusiv unii magistrați, consideră că aceste funcții sunt inutile și că resursele financiare ar putea fi folosite mai eficient. „Aceste compartimente se pot oricând desființa pentru economii reale la bugetul de stat, întrucât lună de lună fac aceleași acte care rezultă din programe prestabilite”, a afirmat un magistrat.
Cristina Chiriac a preluat mandatul de procuror general pe 15 aprilie 2026, afirmând că prioritatea mandatului său va fi „consolidarea încrederii publice în actul de justiție, prin asigurarea unei activități eficiente, transparente și predictibile a parchetelor”. Totuși, numirea sa a fost controversată, având în vedere avizul negativ al CSM.
În trecut, Chiriac a fost implicată în scandaluri legate de gestionarea unor cazuri sensibile, cum ar fi dosarul episcopului de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, care a fost condamnat pentru agresiuni sexuale. În urma unei investigații de presă, s-a descoperit că dosarul a fost ținut la sertar, iar Chiriac a fost acuzată de neglijență în exercitarea atribuțiilor sale.
Aceste recente majorări salariale au stârnit reacții variate în rândul societății, unii cetățeni considerându-le inacceptabile în contextul unei economii afectate de crize. „Aceste salarii exorbitante sunt un furt din bugetul de stat”, a afirmat un comentator, adăugând că pensiile și salariile celor din sectorul privat sunt mult mai mici.
Pe de altă parte, susținătorii majorărilor afirmă că acestea sunt justificate prin responsabilitatea și complexitatea muncii desfășurate de acești manageri economici. Cu toate acestea, opinia publică rămâne divizată, iar dezbaterea privind eficiența și necesitatea acestor funcții continuă.
În concluzie, majorările salariale recente ridică întrebări serioase cu privire la utilizarea resurselor financiare în sistemul judiciar din România. Este esențial ca autoritățile să justifice aceste cheltuieli și să asigure o transparență sporită în gestionarea fondurilor publice, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Următoarele săptămâni ar putea aduce noi dezbateri pe această temă, în contextul cererilor de reformă din sistemul judiciar.
În acest context, este important ca reprezentanții Parchetului și Ministerului Justiției să fie deschiși la dialog și să examineze propunerile de optimizare a structurii organizatorice și salariale din cadrul parchetelor, pentru a răspunde așteptărilor societății și a asigura o justiție echitabilă și eficientă.