Controverse și reacții după vot
În finala Eurovision 2026, desfășurată pe 14 mai, România a acordat 10 puncte Republicii Moldova, în timp ce juriul moldovean a decis să acorde României doar 3 puncte, o alegere care a stârnit controverse în rândul fanilor. "Este o tristețe profundă când vecinii noștri nu ne recunosc eforturile artistice", a declarat Ministrul Culturii din România, Lucian Romașcanu, la scurt timp după finală. Juriul din Republica Moldova, format din 7 membri, a decis să acorde cele 12 puncte Poloniei, 10 puncte Israelului și 8 puncte Greciei. În acest context, voturile juriului au ridicat semne de întrebare, mai ales că publicul din Moldova a oferit României punctajul maxim. Potrivit zdg.md, membrii juriului au fost criticați dur pentru decizia lor, generând reacții vehemente atât în România, cât și în Republica Moldova. Victoria Cușnir, crainica de la Radio Chișinău și membră a juriului, a încercat să explice alegerea juriului, menționând că performanțele din semifinală au influențat voturile. "Noi am jurizat ieri, nu azi, și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit", a afirmat Cușnir pe rețelele sociale. Critica adusă juriului a fost răspunsă cu un val de reacții negative din partea publicului din Moldova, care a considerat votul juriului ca fiind nedrept. "Pentru o mână de specialiști stăm o țară întreagă cu capul jos", a comentat un utilizator pe Facebook. De asemenea, mulți dintre fanii români au exprimat indignare față de punctajul oferit de Moldova, având în vedere că România a fost așteptată să susțină Moldova în competiția internațională. În urma scandalului, s-au ridicat întrebări cu privire la viitorul juriului la Eurovision, iar unii experți sugerează eliminarea completă a acestuia, în contextul în care voturile ar trebui să reflecte realitatea artistică. "Dacă juriul este invitat să voteze pe criterii de vecinătate, atunci mai bine să fie eliminat complet", a declarat un alt expert în muzică, Mihai Moraru, reprezentant al Uniunii Compozitorilor din România. Controversa a fost amplificată de faptul că România a oferit Republicii Moldova 10 puncte, cel mai mare punctaj, ceea ce a dus la întrebări despre corectitudinea evaluării juriului moldovean. În concluzie, scandalul provocat de voturile juriului din Republica Moldova subliniază tensiunile existente între cele două țări și nevoia de a regândi modul în care se desfășoară competițiile internaționale de muzică. Este esențial ca juriile să se bazeze pe criterii artistice obiective, pentru a evita astfel de controverse în viitor și a asigura o evaluare corectă a performanțelor artistice. Următoarele ediții Eurovision vor necesita o analiză atentă a regulamentelor de vot și a criteriilor de evaluare pentru a menține integritatea competiției și a respecta așteptările publicului.