Inițiativă istorică pentru justiție
Treizeci și șase de țări, majoritatea europene, au semnat vineri, 15 mai 2026, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai Consiliului Europei desfășurate în Republica Moldova, inițiativa privind înființarea unui tribunal special destinat judecării președintelui rus Vladimir Putin pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Angajamentul comun a fost oficializat în timpul acestei reuniuni, iar miniștrii au adoptat o rezoluție care stabilește structura și atribuțiile comitetului de conducere ce va supraveghea tribunalul. Potrivit secretarului general al Consiliului Europei, Alain Berset, „momentul în care Rusia va trebui să dea socoteală pentru agresiunea sa se apropie”.
Miniștrii de Externe au convenit asupra unor măsuri esențiale pentru funcționarea tribunalului, care va include aprobarea bugetului anual, adoptarea regulamentelor interne și alegerea judecătorilor și procurorilor. De asemenea, statele participante s-au angajat să respecte independența procedurilor judiciare. Această inițiativă vine ca o reacție la golul jurisdicțional lăsat de Curtea Penală Internațională (CPI), care nu poate judeca agresiunea decât dacă aceasta este atribuită unui stat parte, iar Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, a subliniat importanța acestui moment, descriindu-l ca un „punct fără întoarcere” în căutarea responsabilității juridice. „Tribunalul Special devine o realitate juridică. Foarte puțini credeau că această zi va veni. Dar a venit”, a afirmat Sibiga. El a evocat spiritul proceselor de la Nürnberg, care au adus în fața justiției liderii Germaniei naziste.
Printre țările care au semnat rezoluția se numără România, Polonia, Suedia, Franța, Germania, precum și alte state europene, dar și Australia și Costa Rica. Uniunea Europeană a susținut de asemenea inițiativa, deși patru dintre statele membre – Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia – nu au aderat la rezoluție. Lista statelor care pot adera rămâne deschisă, iar Berset a cerut tuturor participanților să finalizeze procedurile legislative necesare pentru ca tribunalul să își poată începe activitatea.
Conform declarațiilor oficiale, Comisia Europeană a promis deja 10 milioane de euro pentru sprijinirea inițiativei. Această sumă va fi esențială pentru funcționarea tribunalului, care va colabora cu Registrul daunelor, responsabil cu colectarea cererilor depuse de victimele agresiunii ruse. Tribunalul va avea puterea de a impune pedepse severe, inclusiv închisoare pe viață și confiscarea bunurilor, ceea ce va contribui la fondul de despăgubire pentru victime.
Criticii inițiativei subliniază că, în absența implicării Statelor Unite și a altor mari puteri, ar putea exista dificultăți în asigurarea unei justiții eficiente. De asemenea, unii experți consideră că procesul ar putea fi îngreunat de imunitatea de care beneficiază membrii „troicii” ruse, care include președintele Putin, premierul și ministrul de Externe, atât timp cât aceștia rămân în funcție.
În concluzie, înființarea acestui tribunal special reprezintă un pas semnificativ spre justiție pentru victimele agresiunii ruse, dar ridică și întrebări importante cu privire la implementarea sa efectivă.
Se așteaptă ca în perioada următoare să fie definite mai clar procedurile și resursele necesare pentru a asigura funcționarea tribunalului și a aduce în fața justiției pe cei responsabili pentru atrocitățile comise în Ucraina.