Apelul lui Mark Rutte
Presiune uriașă reprezintă subiectul principal al acestui articol. NATO vrea rezultate concrete și contracte semnate înainte de summitul din iulie, de la Ankara. Obiectivul: demonstrarea unei creșteri industriale masive și reducerea dependenței strategice de Washington. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va lansa săptămâna viitoare un apel ferm către companiile europene din sectorul apărării, cerându-le să suplimenteze urgent investițiile și să accelereze producția. Mutarea Alianței are un dublu scop: consolidarea capacităților militare ale bătrânului continent și „îmbunarea” președintelui american Donald Trump, scrie The Financial Times.
Rutte urmează să se întâlnească la Bruxelles cu liderii celor mai importante companii de armament din Europa pentru a-i presa să acționeze rapid. Întâlnirea are rolul de a pregăti terenul pentru o serie de anunțuri majore ce vor fi făcute la summitul NATO de la Ankara, programat pentru luna iulie. Înaintea acestei reuniuni cu ușile închise, companiilor li s-a solicitat deja un inventar detaliat privind investițiile planificate și capacitatea lor reală de a livra tehnică militară într-un ritm alert, cu un accent deosebit pe sistemele de apărare antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune.
Deși Mark Rutte are întâlniri periodice cu liderii din industrie, formatul extins de săptămâna viitoare – care aduce la aceeași masă un număr neobișnuit de mare de producători – este considerat un eveniment excepțional de către sursele din domeniu. Această mobilizare reflectă urgența cu care NATO trebuie să demonstreze o relansare industrială în fața liderilor ce se vor reuni la vară în Turcia. La discuții sunt așteptați reprezentanții giganților europeni din industria de apărare, printre care Rheinmetall, Safran, Airbus, Saab, MBDA și Leonardo. Contactați de FT, oficialii Airbus au refuzat să comenteze detaliile unor „întâlniri private și informale”, în timp ce Rheinmetall, MBDA și Leonardo nu au dorit să facă declarații, iar Safran și Saab nu au răspuns solicitărilor.
Planul NATO este clar: producătorii europeni trebuie să ajute la îndeplinirea cerințelor dure ale lui Donald Trump privind creșterea cheltuielilor militare. Alianța încearcă astfel să stingă focurile nemulțumirii liderului de la Casa Albă, iritat de refuzul aliaților europeni de a sprijini campania militară americană împotriva Iranului. În paralel, injecțiile de capital în industria locală vizează reducerea dependenței Europei de umbrela de securitate americană, pe fondul temerilor tot mai mari privind volatilitatea angajamentelor Washingtonului în regiune.
Anul trecut, la summitul NATO de la Haga, statele membre au cedat presiunilor lui Trump și au acceptat ridicarea pragului cheltuielilor de apărare la un nivel istoric de 5% din PIB. Prin focalizarea agendei de la Ankara pe contracte concrete de armament, Alianța vrea să demonstreze că promisiunea de la Haga nu a rămas doar pe hârtie, oferindu-i în același timp lui Trump ocazia de a-și aroga meritul pentru această reformă. „Miza este ca această majorare a cheltuielilor de apărare să capete o formă cât se poate de reală și palpabilă”, a explicat un oficial din cadrul Alianței.
Rutte le va cere companiilor să riște și să investească masiv chiar de acum, fără a mai aștepta semnarea prealabilă a unor noi contracte guvernamentale mamut. În ultimii ani, relația dintre ministerele europene ale Apărării și industria de profil a fost marcată de tensiuni constante: companiile au acuzat guvernele că refuză să semneze contracte de achiziții pe termen lung, în timp ce executivele au reproșat sectorului privat că se mișcă mult prea lent în extinderea liniilor de producție.
Dacă problema penuriei de muniție de calibru greu a început să fie parțial rezolvată, accesul la rachete cu rază lungă de acțiune a devenit noua vulnerabilitate majoră a capitalelor europene. Berlinul, de exemplu, încearcă să achiziționeze rachete de croazieră americane Tomahawk pentru a-și întări defensiva în fața Moscovei – o misiune devenită critică după ce Pentagonul a renunțat la planurile de a-și desfășura propriile echipamente pe teritoriul german. În acest context, guvernele europene fac presiuni uriașe pe companiile locale pentru a accelera dezvoltarea unor alternative europene.
Alarma a sunat și mai puternic la începutul lunii mai, când Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, o decizie venită pe fondul disputelor aprinse dintre Donald Trump și cancelarul Friedrich Merz privind războiul din Orientul Mijlociu. Acest conflict a forțat oricum SUA să își consume stocurile de armament critic, lăsând Europa în fața unei realități dure: capacitatea proprie de producție trebuie consolidată imediat.
Calculele financiare sunt amețitoare. Dacă aliații europeni vor atinge ținta de 5%, acest lucru va însemna o creștere cumulată a cheltuielilor militare de 1000 de miliarde de dolari până în anul 2035, comparativ cu nivelul din 2024. NATO vrea să folosească acești bani pentru a încheia mega-acorduri în sectoarele unde Europa depinde aproape total de tehnologia americană: apărarea antiaeriană, rachetele cu rază lungă de acțiune și capabilitățile de recunoaștere și supraveghere, inclusiv sateliții spațiali.
Surse din piață afirmă că o parte dintre companii vor prezenta săptămâna viitoare planuri concrete pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă calificată, securizarea materiilor prime critice și fortificarea lanțurilor de aprovizionare.
În plus, pe agenda discuțiilor se află un punct extrem de sensibil: eliminarea treptată a dependenței de componentele electronice provenite din China și Taiwan.