Controverse și transparență în lobby
Laura Ștefan, expert anticorupție, a declarat că faptele de care este acuzată Oana Gheorghiu, vicepremier în guvernul condus de Ilie Bolojan, nu sunt de natură penală, însă se află într-o zonă „gri” din perspectiva funcției acesteia. „Nu cred că suntem în fața unei probleme de natură penală. Se poate discuta despre un posibil conflict de interese, cel puțin la nivel de percepție publică, pentru că un e-mail trimis de un vicepremier are evident o altă greutate decât unul trimis de un cetățean obișnuit. Nu este doar o întrebare, poate fi perceput și ca o sugestie. Obligația de transparență pare să fi fost respectată prin declararea întâlnirii în registrul public. Din punct de vedere juridic, suntem într-o zonă gri. Penal nu pare să fie o problemă, iar din perspectiva transparenței există o minimă acoperire. Tocmai aici se vede însă nevoia unei reglementări clare privind activitatea de lobby”, a explicat Laura Ștefan pentru „Adevărul”.
În opinia sa, problema este legată de faptul că obligațiile de transparență sunt puse doar în sarcina oficialilor publici, nu și a lobbyștilor. „În prezent, obligațiile de transparență sunt puse aproape exclusiv pe umerii oficialilor publici. Pentru o imagine corectă asupra activității de lobby, ar trebui să existe obligații mult mai clare și pentru lobbyiști: cine sunt clienții, cu cine s-au întâlnit, pe ce subiecte, ce documente au depus și ce interese reprezintă. În țările care au astfel de reglementări, toate aceste lucruri sunt publice”, a explicat experta în politici anticorupție.
Laura Ștefan a subliniat că, în România, domeniul privind lobby-ul nu este încă definit și reglementat din punct de vedere legal, astfel că un oficial public nu poate fi plătit pentru astfel de activități. „România nu are încă o reglementare în acest domeniu care să asigure transparența activităților de lobby, transparența finanțării lobbyiștilor și așa mai departe. Ca să explicăm pe înțelesul tuturor, nu există posibilitatea ca un expert în lobby să dea bani către oficiali publici. Se plătește lobbyistul, nu se plătește oficialul public care urmează să ia o decizie. Activitatea lobbyistului este cea decontată de client, nu decizia pe care urmează să o ia oficialul public”, a explicat aceasta.
Experta a subliniat că, în toate încercările de reglementare din România pe acest subiect, dezbaterea a deraiat frecvent într-o zonă problematică. „În toate reglementările care s-au încercat până acum pe subiectul acesta, în loc să se reglementeze transparent ce plăți se fac de către clienți către lobbyiști, ce întâlniri au lobbyiștii cu oficiali publici, ce au discutat și așa mai departe, se ajunge uneori la ideea unei reglementări care ar permite plata oficialilor publici pentru luarea unor decizii publice, lucru care este inacceptabil și care nu intră în definiția lobby-ului. Nu poți fi plătit ca oficial public pentru a lua o decizie în calitatea ta publică. Este exclus. Asta nu este lobby”, a subliniat Ștefan.
Sindicaliștii Guvernului i-au trimis vicepremierului Oana Gheorghiu o adresă oficială prin care aceștia îi cer demisia de onoare. Gheorghiu este acuzată că ar fi favorizat grupul privat german Schwarz Digits. Sindicaliștii susțin că explicațiile date de vicepremier accentuează problema de fond. ”SAALG nu stabilește existența vreunei infracțiuni și nu se pronunță asupra unei eventuale răspunderi penale. Ceea ce semnalăm este existența unei aparențe grave de trafic de influență instituțională, în sens public administrativ, anume folosirea poziției de demnitate publică pentru a facilita accesul unui operator economic privat la instituții ale statului, pentru a orienta atenția administrativă asupra soluțiilor acestuia și pentru a crea impresia unui canal preferențial de comunicare cu autoritățile publice”, se arată în adresa oficială.
Sindicaliștii susțin că informațiile transmise de Oana Gheorghiu, conform cărora acestea ar fi ”fake news” și că ar fi existat doar un schimb instituțional de informații, ”fără caracter secret, fără caracter comercial și fără presiune” sunt insuficiente. Sindicaliștii mai subliniază că în Codul administrativ se reglementează expres notificarea abținerii și obligația de abținere în situații în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcției poate fi afectată de interese personale, economice sau de orice alt interes personal direct ori indirect.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că organele statului trebuie să cerceteze activitatea vicepremierului Oana Gheorghiu, după ce un nou Guvern va fi instalat la Palatul Victoria. De asemenea, AUR a acuzat actuala conducere a statului aplică un tratament preferențial și folosește unități de măsură diferite în funcție de apartenența politică a persoanelor vizate de anchete sau suspiciuni.
Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că Gheorghiu a colaborat doar cu Kaufland, iar situația viza servicii cloud din altă divizie. „Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral prin a se întâlni cu o companie importantă și comunicând aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără a pune presiune de vreun fel și comunicând public”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu pentru Hotnews.
Vicepremierul Oana Gheorghiu respinge acuzația că ar fi făcut trafic de influență în favoarea unei firme străine care activează în România, susținând că discuția legată de acea firmă a reprezentat "doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare".
Oana Gheorghiu precizează că discuția despre firma Schwarz Digits nu a avut caracter secret, ci a fost "o întâlnire la care au participat instituții relevante ale statului român, cu atribuții directe în domeniul digitalizării, securității cibernetice și infrastructurii digitale.