Declarații Diana Buzoianu
Prezentă joi seară la TVR Info, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a discutat despre viitorul programului Rabla, evidențiind impactul său pozitiv asupra mediului. Conform datelor oficiale, inițiativa a dus la scoaterea din uz a peste 200.000 de vehicule vechi în ultimii ani. Totuși, în cadrul discuției, ministrul a admis că menținerea unui buget anual de peste un miliard de lei pentru acest program este o misiune dificilă în actualul context economic și ecologic al României. "Nu cred că ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard de lei pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând și care trebuie să fie prioritizate în anii următori", a declarat Buzoianu.
Programul Rabla a fost implementat în România în 2005, având scopul de a încuraja înnoirea parcului auto și reducerea emisiilor poluante. Potrivit Ministerului Mediului, bugetul alocat pentru anul 2026 se ridică la 300 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă comparativ cu anii anteriori. În 2023, de exemplu, programul a beneficiat de un buget de 1,2 miliarde de lei, iar în 2024 de 1 miliard de lei, ceea ce subliniază o tendință de reducere a fondurilor disponibile.
Diana Buzoianu a subliniat faptul că noile reguli ale Programului Rabla sunt concentrate pe susținerea producției europene. Aceasta a anunțat că autoturismele fabricate sau asamblate în Uniunea Europeană vor fi prioritizate, ceea ce va afecta modelele produse în alte țări, cum ar fi China. Această măsură a generat controverse în rândul dealerilor auto, care consideră că ar putea limita opțiunile consumatorilor și ar putea duce la creșterea prețurilor.
În ceea ce privește valoarea tichetelor din Programul Rabla 2026, ministrul a menționat că există posibilitatea unei creșteri, deși aceasta nu va fi semnificativă. "Decizia finală urmează să fie luată în zilele următoare, în funcție de scenariile de buget și împărțirea pe categorii de vehicule", a adăugat Buzoianu. Această incertitudine în privința valorii tichetelor a stârnit îngrijorări în rândul potențialilor beneficiari ai programului.
Criticii programului subliniază că reducerea bugetului alocat pentru Rabla ar putea avea efecte negative asupra mediului, mai ales în contextul în care România se confruntă cu probleme severe de poluare. Conform unui raport al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), în 2025, peste 80% din orașele mari din România au depășit limitele admise de poluare a aerului. Aceasta a generat apeluri din partea organizațiilor de mediu pentru o revizuire a priorităților guvernamentale în ceea ce privește protecția mediului.
Pe de altă parte, susținătorii programului afirmă că resursele financiare trebuie direcționate către problemele sistemice de mediu, cum ar fi gestionarea deșeurilor și ecologizarea haldelor de gunoi. "Este esențial ca România să investească în infrastructura de mediu pe termen lung, nu doar în programe de înnoire a parcului auto", a declarat expertul în mediu, Dr. Cristian Popescu, de la Universitatea din București. Aceasta sugerează o schimbare de paradigmă în abordarea politicilor de mediu, care ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice și calității vieții.
În concluzie, viitorul programului Rabla rămâne incert, iar deciziile luate în următoarele săptămâni vor avea implicații importante pentru mediul înconjurător și pentru industria auto din România. Este de așteptat ca Ministerul Mediului să continue consultările publice și să colaboreze cu diverse organizații pentru a identifica cele mai bune soluții de finanțare și implementare a programului.
În contextul în care problemele de mediu devin din ce în ce mai urgente, prioritizarea fondurilor pentru ecologizarea sistemică va fi esențială pentru bunăstarea viitoare a societății românești.