Probleme financiare majore
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a respins bugetele de venituri şi cheltuieli pentru CFR Călători şi CFR SA, pe 15 mai 2026. În cadrul unei declarații oficiale, Miruță a subliniat că, în forma prezentată, aceste bugete conțineau pierderi și datorii semnificative, precum și venituri neacoperite legal. "Am fost solicitat să aprob un buget care oficializa pierderi mai mari, ceea ce este inacceptabil", a afirmat Miruță. Potrivit acestuia, sistemul feroviar românesc înghite anual miliarde de lei din bugetul de stat, fără a oferi condiții corespunzătoare de transport.
Ministrul a detaliat faptul că bugetul propus de CFR Călători includea o sumă de 785 de milioane de lei la categoria "alte venituri", sumă estimată ca subvenție de la stat, dar neaprobată în bugetul național. "Practic, pierderile companiei erau transformate în profit pe hârtie", a explicat Miruță. Conform declarațiilor sale, acest tip de management este o formă de cosmetizare a pierderilor, mutând astfel responsabilitatea financiară asupra contribuabililor.
De asemenea, ministrul a criticat metoda de calcul utilizată de CFR Călători, care a folosit tariful maxim legal ca bază pentru estimarea subvenției, o practică pe care o consideră eronată. "Legea nu obligă statul să plătească întotdeauna plafonul maxim", a subliniat el. Radu Miruță a cerut refacerea bugetului pe baza unui plan real și verificabil de reducere a cheltuielilor, astfel încât anul 2026 să fie marcat de pierderi mai reduse.
Criticile aduse de ministru vin în contextul unor probleme persistente de management în cadrul CFR Călători și CFR SA. Anual, aceste companii generează pierderi semnificative, care afectează nu doar bugetul de stat, ci și calitatea serviciilor oferite cetățenilor. În acest sens, specialiștii în transporturi susțin că este necesară o reformă profundă în sistemul feroviar românesc, pentru a asigura un management eficient și transparent.
În plus, în ultima perioadă, CFR Călători a fost în centrul unor scandaluri legate de condițiile de călătorie, inclusiv incidente care au atras atenția asupra igienei trenurilor. De exemplu, recent, un tren care circula între Timișoara și Arad a fost retras din circulație din cauza infestării cu ploșnițe, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul călătorilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește modernizarea infrastructurii feroviare. De exemplu, în țări precum Germania sau Franța, investițiile în transportul feroviar sunt prioritizate, iar bugetele sunt gestionate cu responsabilitate, fără cosmetizări. În schimb, în România, sistemul feroviar continuă să fie marcat de ineficiență și lipsă de transparență.
Critica ministrului Radu Miruță se alătură unui trend mai larg de întrebări asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice în România. Aceasta ridică semne de întrebare asupra capacității instituțiilor de a oferi servicii de calitate cetățenilor, în contextul în care bugetele sunt aprobate fără o analiză adecvată.
În concluzie, refuzul lui Radu Miruță de a aproba bugetele propuse de CFR Călători și CFR SA subliniază necesitatea urgentă de reformă în sistemul feroviar românesc. Este esențial ca autoritățile să dezvolte un plan realist de reducere a pierderilor și să asigure transparența în gestionarea fondurilor publice.
Următorii pași ar trebui să implice o colaborare strânsă între Ministerul Transporturilor și companiile feroviare, pentru a găsi soluții viabile și sustenabile pentru viitorul transportului feroviar din România.