Clarificări pe tema SAFE
Președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat vineri, 15 mai 2026, în cadrul unei conferințe de presă, dacă există riscul ca programul European Security Action For Europe (SAFE) să fie blocat. Aceasta în contextul atacului adus la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului împotriva ordonanței de urgență emisă de guvernul Ilie Bolojan, care ar trebui să faciliteze semnarea contractelor necesare pentru implementarea programului. "Nu există riscul acesta", a declarat Nicușor, subliniind că, pe măsură ce se apropie data limită de 31 mai, se intensifică discuțiile legate de programul SAFE. "Există un backup în Parlament", a adăugat el, asigurând că există posibilitatea de intervenție legislativă în timp util pentru a nu afecta termenul stabilit.
România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană pentru programul SAFE, totalizând peste 16,6 miliarde euro. Aceste fonduri sunt esențiale pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și pentru dezvoltarea infrastructurii duale, gestionate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Potrivit datelor oficiale, din această sumă, 9,53 miliarde euro sunt destinate infrastructurii, iar 4,2 miliarde euro vor fi utilizate de Ministerul Afacerilor Interne. Restul fondurilor sunt alocate pentru diverse proiecte în domeniul apărării naționale.
În ceea ce privește impactul local, este important de menționat că unele proiecte de infrastructură incluse în program au ca scop dezvoltarea Autostrăzii Moldovei, care va conecta orașele Pașcani și Ungheni, și Pașcani și Siret. Aceste investiții sunt menite să îmbunătățească mobilitatea și să sprijine dezvoltarea economică a regiunii.
Conform analizei unui raport Eurostat din 2025, România se află pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește fondurile alocate pentru securitate și apărare, după Polonia, care a obținut 18 miliarde euro. Această comparație subliniază importanța strategică a programului SAFE pentru România, dar și necesitatea de a respecta termenele impuse pentru utilizarea acestor fonduri.
Criticii programului, inclusiv reprezentanți ai opoziției, au exprimat îngrijorări cu privire la transparența procesului de selecție a companiilor care vor beneficia de aceste fonduri. De exemplu, Mihai Jurca, expert în politici de apărare, a declarat că "realizarea Programului SAFE poate continua, chiar dacă CCR decide că ordonanța este neconstituțională", subliniind importanța unei comunicări clare între instituții pentru a evita blocajele.
Pe lângă aspectele legislative, președintele Nicușor Dan a abordat și provocările legate de organizarea unei structuri în cadrul Administrației Prezidențiale care să combată războiul hibrid, menționând că "imediat ce ieșim din criza politică actuală, ne vom concentra pe situația curentă și pe raportul din noiembrie 2024". Această afirmație sugerează că, în ciuda dificultăților actuale, prioritățile pe termen lung rămân în centrul atenției guvernului.
În concluzie, programul SAFE reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România, dar și o provocare în ceea ce privește gestionarea fondurilor și asigurarea respectării termenelor. Cu toate acestea, președintele Nicușor Dan a dat asigurări că există măsuri în vigoare pentru a preveni blocajele, iar intervențiile legislative vor fi prioritizate pentru a menține calendarul stabilit.
În perioada următoare, autoritățile vor trebui să colaboreze strâns pentru a maximiza beneficiile acestui program pentru securitatea națională și dezvoltarea infrastructurii.