Decizie instanță după 25 de ani
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a declarat vineri, 15 mai 2026, că instanţa a decis definitiv asupra disputei legate de apartenenţa administrativ-teritorială a zonei Babele – Sfinxul, confirmând astfel că cele două monumente naturale rămân în administrarea judeţului Dâmboviţa. Această decizie închide un litigiu care a durat mai bine de 25 de ani, în care Buşteni, judeţul Prahova, a contestat această apartenenţă. „S-a făcut dreptate”, a subliniat Ştefan. Potrivit lui, instanţele au stabilit că terenul de 4 hectare şi monumentele naturale Babele şi Sfinxul se află pe raza administrativ-teritorială a comunei Moroeni, judeţul Dâmboviţa, iar pretenţiile formulate de UAT Buşteni au fost respinse.
Președintele CJ Dâmbovița a precizat că recursul formulat de Bușteni a fost respins de Curtea de Apel Ploiești, consolidând astfel decizia anterioară a Tribunalului Dâmbovița. „Această decizie nu este doar una juridică. Este o confirmare a adevărului, a istoriei şi a apartenenţei fireşti a acestor simboluri la judeţul Dâmboviţa”, a declarat Ştefan. Disputa a început în anii 1999-2000, când Buşteni a iniţiat procesul de intabulare a terenului, contestat de Dâmboviţa.
În 2001, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a deschis prima acţiune în instanţă împotriva Prahovei, iar în 2015 a fost deschis un nou dosar privind delimitarea administrativ-teritorială dintre cele două localităţi. În 2021, Tribunalul Vâlcea a stabilit că Babele şi Sfinxul se află pe raza comunei Moroeni, iar în 2022, Curtea de Apel Piteşti a confirmat această hotărâre. Anul trecut, Tribunalul Dâmboviţa a respins cererile formulate de Buşteni, iar acum, în 2026, Curtea de Apel Ploieşti a menţinut hotărârea.
Corneliu Ştefan a subliniat importanţa acestei decizii pentru identitatea locală, afirmând că „Babele şi Sfinxul rămân acolo unde le este locul: pe teritoriul judeţului nostru”. El a mulţumit echipelor juridice și instituțiilor implicate în proces, precum și cetățenilor dâmbovițeni care au susținut cauza. CJ Dâmboviţa va continua să protejeze zona montană Peştera-Padina, prin investiţii în infrastructură şi turism. „Această comoară naturală trebuie valorificată cu grijă, respect şi dragoste pentru Dâmboviţa”, a conchis preşedintele CJ.
Decizia instanţei este un exemplu de cum justiţia poate restabili dreptatea după un lung proces de contestaţii. De asemenea, este un semnal pentru alte dispute teritoriale care pot apărea în România, subliniind importanţa unei administrări corecte a patrimoniului natural al ţării.
Aceasta notorie caz este un punct de referinţă în gestionarea monumentelor naturale din România, având în vedere importanţa lor nu doar ecologică, ci și culturală pentru comunităţile locale.