Decizia de menținere a dobânzii
Inflația mare reprezintă subiectul principal al acestui articol. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an. Această rată a fost stabilită pe 8 august 2024, scăzând de la 6,75% pe an, un nivel adoptat cu o lună înainte, pe 8 iulie. Menținerea acestei rate vine în contextul unei creșteri a inflației, care a atins 9,87% în martie 2026, comparativ cu 9,31% în februarie. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, „Deciziile noastre vizează asigurarea stabilității prețurilor și sprijină creșterea economică sustenabilă.”
În analiza contextului decizional, BNR a menționat că inflația a crescut semnificativ datorită scumpirii combustibililor, influența războiului din Orientul Mijlociu având un impact major. Rata anuală a inflației a crescut de la 9,69% în decembrie 2025, iar în aprilie 2026 a atins 10,71%. Această creștere a fost determinată de majorările de prețuri la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, care au depășit scăderile observate în alte segmente.
Conform datelor BNR, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut la 9,5% în aprilie 2026, comparativ cu 8,6% în decembrie 2025. În același timp, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% în aprilie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025. Aceste date reflectă o tendință generală de creștere a prețurilor, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor.
Activitatea economică a României a cunoscut o contracție de 0,2% în trimestrul I 2026, iar dinamica anuală s-a redus la -1,7%, comparativ cu 0,2% în trimestrul anterior. Vânzările cu amănuntul au continuat să scadă, iar producția industrială a înregistrat, de asemenea, un declin semnificativ. Aceste tendințe sunt îngrijorătoare, având în vedere că indicatorii economici sugerează o stagnare a activității economice.
De asemenea, rata șomajului BIM a înregistrat o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, înregistrând o medie de 6,2% în trimestrul IV 2025. Totuși, intențiile de angajare au scăzut, iar deficitul de forță de muncă a fost raportat de companii ca fiind tot mai mic. Această situație sugerează o constrângere economică tot mai mare, care limitează capacitatea de angajare a companiilor.
Rata anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut ușor la 7,1% în martie 2026, de la 6,8% în februarie. Aceasta indică o ușoară relaxare a condițiilor de creditare, dar ritmul de creștere rămâne modest în raport cu nevoile economiei. Ponderea creditelor în lei a stagnat la 67,8%, ceea ce sugerează o preferință continuă pentru împrumuturile în moneda națională.
În ceea ce privește estimările privind evoluția inflației, BNR a avertizat că aceasta ar putea crește în trimestrul II 2026, mai ales din cauza prețurilor în creștere la combustibili și a liberalizării pieței gazelor naturale. „Estimările noastre sugerează o corecție descendentă a inflației în trimestrul III 2026, dar incertitudinile legate de contextul politic și de conflicte externe rămân ridicate”, a subliniat Isărescu.
În concluzie, BNR se confruntă cu provocări majore în gestionarea politicii monetare, având în vedere inflația înaltă și contracția economică. Deciziile sale sunt esențiale pentru stabilizarea economiei și asigurarea unei creșteri sustenabile pe termen lung. Monitorizarea atentă a condițiilor interne și externe va continua să ghideze politica monetară a BNR în perioada următoare, iar următoarea ședință a Consiliului de administrație va avea loc pe 8 iulie 2026.
Noul raport asupra inflației va fi prezentat pe 19 mai 2026, oferind informații suplimentare despre perspectivele economice.