Critici asupra politicii economice
Recent, în cadrul unui podcast difuzat pe evz.ro, s-a discutat despre problema externalizării profiturilor de către multinaționale în România. Invitați, printre care Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră, au criticat politica economică a premierului interimar Ilie Bolojan, considerând că aceasta favorizează marile companii străine în detrimentul economiei locale. Comaroni a declarat: „Premierul a construit un paradis pentru multinaționale, iar România are de pierdut.”
Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în 2025, profiturile repatriate de multinaționale au crescut cu 15% față de anul anterior, ajungând la aproximativ 8 miliarde de euro. Această situație a fost agravată de modificările legislative introduse de Guvernul Bolojan, care au redus impozitele pe profit și alte taxe pentru investitorii străini. Potrivit INS, deficitul de cont curent al României a crescut cu 20% în 2025, evidențiind o problemă structurală în economia națională.
Criticile nu se opresc aici. Bogdan Comaroni a adus în discuție impactul devastator al externalizării profiturilor asupra agriculturii românești, menționând că „s-a dorit ca România să devină o țară strict de consum”. Acesta a subliniat că, în urma liberalizării economice, multe ferme au fost închise, iar producția locală a scăzut drastic. De exemplu, în 2025, România a importat 40% din produsele alimentare, comparativ cu 30% în 2022, conform Eurostat.
Pe de altă parte, un alt expert, Octavian Hoandră, a declarat că este necesară o regândire a politicilor fiscale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei. „Trebuie să găsim un echilibru între atragerea investițiilor străine și protejarea economiei locale”, a subliniat acesta. În acest context, alți analiști economici sugerează implementarea unor măsuri prin care să se asigure că profiturile generate de multinaționale contribuie la bugetul național.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o poziție vulnerabilă. De exemplu, Polonia, care a implementat măsuri fiscale mai stricte pentru companiile străine, a reușit să își mențină un deficit de cont curent stabil, în jur de 2% din PIB. În schimb, România a depășit 5% din PIB în 2025, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității economice pe termen lung.
Critica adusă de Comaroni în privința politicilor Guvernului Bolojan a fost susținută și de alți analiști, care consideră că actuala abordare favorizează o economie bazată pe consum, în detrimentul producției interne. „Este o crimă economică să încurajezi consumul în loc să sprijini producția locală”, a adăugat Comaroni. Acest punct de vedere este susținut de datele statistice care arată că România a pierdut aproximativ 30% din capacitatea sa de producție în ultimii 10 ani.
În concluzie, efectele politicilor economice actuale asupra României sunt îngrijorătoare. Într-o perioadă în care deficitul de cont curent crește, iar producția locală scade, este esențial ca autoritățile să reevalueze strategiile fiscale și economice. Următorii pași ar trebui să includă consultații cu experți economici și revizuirea legislației fiscale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei românești.
Numai astfel România poate evita să devină o simplă piață de desfacere pentru multinaționale, recuperându-și autonomia economică și resursele interne.