Retragerea trupelor americane
Decizia pentagonului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Securitatea flancului estic al NATO suferă o modificare majoră după o decizie neașteptată luată la vârful Departamentului Apărării din Statele Unite. O brigadă blindată americană, care avea planificate misiuni de rotație inclusiv pe teritoriul României, a fost oprită din drumul spre Europa. Măsura vine pe fondul unor tensiuni politice tot mai acute între Casa Albă și aliații europeni, axate pe modul în care statele de pe continent contribuie la eforturile globale de securitate.
O parte din contingentele militare apucaseră deja să fie dislocate în teatrele europene, însă noul ordin administrativ impune repatrierea lor imediată în bazele de peste ocean. Conform unor surse din domeniul apărării citate de jurnaliștii CNN, noul șef al Pentagonului, Pete Hegseth, a suspendat brusc două operațiuni majore de transfer de forțe militare către Bătrânul Continent. Decizia lovește direct în planurile de reîmprospătare a trupelor din statele considerate tampon în fața riscurilor regionale.
Ordinul semnat la Washington blochează activitatea „Brigăzii 2 Blindate de Luptă din Divizia 1 Cavalerie”, o unitate de elită formată din aproximativ 4.700 de militari, care trebuia să asigure prezența prin rotație în Polonia, țările baltice și bazele din România. Pe lângă această componentă blindată, Pentagonul a anulat și mutarea în Germania a unui batalion de artilerie grea dotat cu sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune.
Regândirea strategiei militare are la bază nemulțumirea exprimată public de președintele Donald Trump privind refuzul anumitor țări europene de a susține pozițiile SUA în criza din Iran, dar și replicile dure lansate de liderul de la Berlin, Friedrich Merz, la adresa diplomației americane. În documentele interne ale Pentagonului analizate de presa americană, oficialii de la Washington folosesc un ton extrem de critic la adresa partenerilor din NATO, în mod special a Germaniei. Statele Unite reproșează direct o lipsă de solidaritate în momentele cheie: „Nu s-au ridicat la înălțime atunci când America a avut nevoie de ele.”
Administrația de la Washington insistă că suplimentările de trupe realizate în mandatul precedent au avut un caracter strict provizoriu și că este momentul ca Europa să își asigure singură logistica de apărare. "Președintele reacționează pe bună dreptate la aceste remarci contraproductive", se arată în documentul citat, care mai precizează că decizia va "ajuta la refacerea capacității de luptă" și va transmite un semnal clar că Germania și ceilalți aliați trebuie să preia responsabilitatea principală pentru apărarea Europei.
Decizia radicală de a sista rotațiile și de a retrage comandamentele de rachete a stârnit o opoziție fermă atât din partea republicanilor, cât și a democraților din comisiile de specialitate ale Congresului american. Parlamentarii americani subliniază că state precum Germania făcuseră pași importanți pentru creșterea bugetelor militare. "Germania a răspuns apelului președintelui Trump pentru o împărțire mai mare a poverii, crescând semnificativ cheltuielile pentru apărare și oferind acces, baze și drepturi de survol fără întreruperi pentru forțele americane în sprijinul Operațiunii Epic Fury", au transmis senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers într-o declarație comună, pe 2 mai, când a fost anunțată pentru prima dată reducerea trupelor SUA din Germania.
Pe axa politică opusă, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat dur lipsa de transparență a Pentagonului, avertizând asupra riscurilor geopolitice majore pe care le implică slăbirea flancului estic: „a venit ca o surpriză”. Membra Comisiei pentru Servicii Armate a adăugat detalii despre lipsa unui dialog instituțional preliminar: „Din câte știu, nu am fost notificați în legătură cu acest lucru. Cred că este o decizie foarte lipsită de viziune.
Transmite un mesaj greșit, un mesaj greșit către Vladimir Putin, un mesaj greșit către China, un mesaj greșit către Iran.”