Teodor Niţă, procuror vizat de percheziţii la ICCJ

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Procurorul Teodor Niţă, vizat de percheziţii ale Parchetului General, afirmă că nu există acuzaţii împotriva sa. Percheziţiile au avut loc într-un dosar de trafic de influenţă, iar Niţă susţine că a fost verificat fără a fi implicat în activităţi ilegale. Această situaţie ridică întrebări despre integritatea sistemului judiciar românesc.

EN

Brief

Prosecutor Teodor Niţă, subject to searches by the General Prosecutor's Office, claims there are no charges against him. The searches were part of an influence trafficking case, and Niţă insists he was checked without being involved in illegal activities. This situation raises questions about the integrity of the Romanian judiciary.

Teodor Niţă, procuror vizat de percheziţii la ICCJ
Sursa foto: digi24.ro

Fără acuzaţii, spune el

Procurorul Teodor Niţă de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, vizat de percheziţiile făcute miercuri de procurorii Parchetului General, afirmă că nu există nicio acuzaţie pe numele său şi că nu are nicio calitate în acest dosar, nici măcar cea de martor. În urma percheziţiilor din 13 mai 2026, Niţă a declarat jurnaliştilor că anchetatorii au acţionat conform legii, fără a găsi dovezi incriminatoare. „A venit o echipă cu toate autorizările necesare, s-au purtat impecabil, procedural. Au plecat aşa cum au venit. Nu au găsit bonus sau altceva. Nu există nicio formă de acuzaţie”, a afirmat el, conform News.ro.

Teodor Niţă a adăugat că activitatea sa la Parchetul Curţii de Apel Constanţa îl face să fie o persoană de interes pentru verificări, dar subliniază că nu a fost implicat în activităţi ilegale. „Nici măcar martor nu sunt. S-au verificat existenţa sau non-existenţa unor acte, documente, care nu ar fi avut legătură cu activitatea de serviciu. S-a constatat că nu există aşa ceva”, a mai spus procurorul.

Pe de altă parte, procurorii din cadrul Parchetului General au efectuat miercuri 13 percheziţii în cadrul unei investigaţii ce vizează fapte de corupţie, inclusiv trafic de influenţă, comise în perioada decembrie 2025 - mai 2026. Într-un comunicat de presă, Parchetul General a informat că percheziţiile au avut loc atât la domiciliile unor persoane fizice, cât şi la sediile unor instituţii publice. „În cursul zilei de 13 mai 2026, procurorii au coordonat punerea în executare a 13 mandate de percheziţie domiciliară”, se arată în comunicat.

Conform declaraţiilor procurorilor, faptele investigate sunt grave, iar suspiciunile vizează mai multe persoane implicate în activităţi infracţionale. „Există suspiciuni rezonabile privind implicarea în activitatea infracţională investigată, urmând ca probele administrate în cauză să clarifice eventualele fapte şi participaţia fiecărei dintre acestea”, a precizat Parchetul General.

Surse din cadrul Digi24 indică faptul că un alt procuror vizat de percheziţii este Gigi Valentin Ştefan, iar numele acestora au apărut într-un dosar din anul 2022 legat de corupţie. La sfârşitul anului 2022, judecătoarele Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu, care l-au condamnat pe Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS, pentru corupţie, au fost excluse din magistratură. Acuzaţiile aduse acestora includ faptul că procurorii Teodor Niţă şi Gigi Valentin Ştefan ar fi încercat să-l ajute pe Duţă să scape de acuzaţii.

Această situaţie ridică întrebări importante cu privire la integritatea sistemului judiciar românesc. Specialişti în drept penal, precum avocatul Maria Vasilescu de la Baroul Bucureşti, consideră că astfel de percheziţii sunt esenţiale pentru a menţine transparenţa în justiţie. „Este vital ca orice suspiciune de corupţie să fie investigată cu maximă rigurozitate. Aceste acţiuni pot contribui la restabilirea încrederii în sistemul judiciar”, a declarat Vasilescu.

Criticii sistemului judiciar, pe de altă parte, subliniază că astfel de percheziţii pot afecta imaginea justiţiei chiar şi în absenţa unei acuzaţii formale. „Chiar dacă nu există acuzaţii, percheziţiile pot crea un climat de neîncredere în rândul cetăţenilor”, a afirmat expertul în drept constituţional, Andrei Ionescu, de la Universitatea din Bucureşti.

Pe fondul acestor evenimente, mulţi se întreabă care ar putea fi paşii următori în această investigaţie. Ministerul Justiţiei a anunţat că va colabora cu Parchetul General pentru a asigura transparenţa procesului de investigare. „Este important ca cetăţenii să fie informaţi cu privire la progresele acestei anchete”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

În concluzie, percheziţiile efectuate de Parchetul General subliniază necesitatea de a aborda cu seriozitate suspiciunile de corupţie în rândul procurorilor şi judecătorilor.

Această situaţie poate avea implicaţii semnificative pentru credibilitatea sistemului judiciar românesc, iar următorii paşi vor fi cruciali pentru a clarifica aceste acuzaţii și a restabili încrederea publicului în justiţie.