Descoperire în Siberia
Neanderthalienii tratau reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un molar vechi de aproximativ 59.000 de ani, descoperit într-o peșteră din Siberia, oferă dovezi că neanderthalienii efectuau intervenții stomatologice pentru tratarea cariilor și calmarea durerii, cu zeci de mii de ani înaintea oamenilor moderni. Cercetătorii susțin că urmele lăsate pe dinte indică folosirea deliberată a unei unelte de piatră pentru curățarea cavității, descoperirea demonstrând abilități cognitive și tehnice avansate ale acestor veri apropiați ai speciei Homo sapiens, informează Reuters. "Acest lucru este important deoarece dovedește că neandertalienii dețineau abilități cognitive sofisticate, inclusiv de planificare", a declarat Kseniya Kolobova, arheolog la Institutul de Arheologie și Etnografie al filialei siberiene a Academiei Ruse de Științe.
În centrul molarului se află o cavitate adâncă, ce ajunge până în camera pulpară, unde se aflau terminațiile nervoase și vasele de sânge. Urmele de pe dinte și forma găurii indică faptul că aceasta a fost o modificare deliberată și nu o deteriorare accidentală, au declarat cercetătorii, în timp ce dovezile de uzură obișnuită indică faptul că acest individ a folosit acest dinte o bună perioadă după această intervenție. Experimentele efectuate pe trei dinți umani moderni au demonstrat că o gaură de această formă și cu aceleași tipare de caneluri microscopice ar putea fi creată prin forarea în molar cu o unealtă de piatră similară cu cele descoperite în peștera Chagyrskaya, au notat cercetătorii.
Dintele reprezintă cel mai vechi exemplu cunoscut de chirurgie dentară invazivă, potrivit lui Kolobova. "Procedura a necesitat diagnosticarea sursei durerii, înțelegerea faptului că îndepărtarea țesutului cariat ar putea aduce alinare și executarea unei forări precise", a explicat cercetătoarea. Este important de menționat că molarul demonstrează că neanderthalianul supus acestei proceduri era un adult, deși cercetătorii nu cunosc sexul individului. "Acest lucru este în concordanță cu cunoștințele moderne privind tratamentul leziunilor carioase profunde", a declarat Alisa Zubova, antropolog la Muzeul de Antropologie și Etnografie Petru cel Mare din Sankt Petersburg.
Există, de asemenea, dovezi că neanderthalienii, inclusiv individul căruia îi aparținea acest molar, foloseau scobitori pentru a îndepărta resturile de mâncare rămase între dinți. Până în prezent, cea mai veche dovadă a unei intervenții chirurgicale dentare era un dinte de Homo sapiens descoperit în Italia, datând din urmă cu aproximativ 14.000 de ani, cu o cavitate ce fusese curățată cu o unealtă de piatră. Neanderthalienii, mai robuști în comparație cu Homo sapiens și cu sprâncene mai mari, erau inteligenți, existând dovezi că au creat artă și obiecte simbolice.
Peștera Chagyrskaya a servit drept tabără de bază pentru măcelărirea și consumul cărnii de bizon și de cal, demonstrând o utilizare complexă a resurselor. Coautoarea studiului, Lydia Zotkina, a remarcat că intervenția chirurgicală trebuie să fi fost dureroasă. "Mi se pare că aceasta este, de asemenea, o dovadă a unei voințe uimitoare", a declarat Zotkina. Cavitatea din molar acoperea aproape întreaga suprafață folosită pentru mestecat, iar replicarea experimentală a arătat că o mișcare rotativă cu un mic instrument de piatră ar fi fost cea mai eficientă tehnică.
Zotkina a realizat aceste experimente folosind un mic instrument din jasp, un tip de cuarț, similar cu cele găsite în peștera Chagyrskaya. "Am emis, de asemenea, ipoteza că această cavitate rezultată ar fi putut fi umplută, poate cu o substanță precum ceara", a adăugat ea. Aceasta descoperire subliniază complexitatea și sofisticarea abilităților neandertalienilor, contestând percepțiile anterioare despre capacitățile lor cognitive.
În concluzie, descoperirea acestui molar și intervenția stomatologică asociată cu acesta oferă o nouă perspectivă asupra vieții neandertalienilor, sugerând că aceștia aveau cunoștințe medicale avansate și abilități tehnice remarcabile. Studiul publicat în PLOS One nu doar că îmbogățește cunoștințele despre neandertali, dar deschide și noi întrebări cu privire la evoluția comportamentului uman și la legăturile dintre Homo sapiens și neandertali.
Cercetările viitoare vor continua să exploreze complexitatea vieții neandertalienilor și să dezvăluie secretele pe care aceste creaturi preistorice le-au lăsat în urma lor.
Este esențial să continuăm să investigăm aceste dovezi pentru a înțelege mai bine nu doar trecutul nostru, ci și cum trăim astăzi.