Suspiciuni de falsificare
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București l-au reținut pe Mihai Savin, președintele Autorității Vamale Române (AVR), pe 13 mai 2026. Anchetatorii suspectează că Savin și-ar fi pus un consilier să falsifice un ordin de serviciu după ce s-a deplasat cu girofarul, relatează surse judiciare. "Este un caz complex, iar ancheta va clarifica toate aspectele", a declarat un purtător de cuvânt al Parchetului. Această reținere vine la patru luni după ce Savin a fost numit în funcția de președinte al AVR de către premierul Ilie Bolojan, în urma demiterii lui Alexandru Bogdan Bălan.
Mihai Savin, în vârstă de 42 de ani, a avut un parcurs profesional variat, având anterior funcția de vicepreședinte al AVR și director adjunct la Apa Nova București. În perioada în care a fost director al Apa Nova, Savin a fost audiat ca martor într-un dosar DNA, însă nu a fost pus sub acuzare. Conform unor surse din cadrul Ministerului Finanțelor, Savin a fost considerat o alegere strategică pentru conducerea AVR, având în vedere experiența sa în domeniul administrativ.
Pe 26 ianuarie 2026, premierul Ilie Bolojan l-a numit pe Mihai Savin în funcția de președinte al AVR, cu rang de secretar de stat, la propunerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Savin a preluat astfel conducerea unei instituții esențiale în gestionarea comerțului și a fiscalității externe. De asemenea, în perioada sa de activitate, Savin a fost implicat în inițiative menite să îmbunătățească transparența și eficiența activităților vamale.
Conform unor statistici furnizate de INS, în 2025, Autoritatea Vamală Română a gestionat peste 5 milioane de tranzacții vamale, iar veniturile generate din taxe vamale au crescut cu 10% față de anul anterior. Această performanță a fost considerată un rezultat direct al reformelor implementate de conducerea anterioară, dar și a măsurilor de digitalizare adoptate în ultimii ani.
Critici la adresa numirii lui Savin la conducerea AVR au apărut din partea unor partide de opoziție. PSD a solicitat, într-un comunicat oficial, premierului Ilie Bolojan să își asume răspunderea politică pentru numirea lui Mihai Savin, acuzând că aceasta a fost realizată fără consultarea partenerilor din coaliție și că a încălcat acordurile politice existente. "Premierul demis ar trebui să înceteze exercitarea funcției de conducere a guvernului interimar", afirmă PSD, subliniind necesitatea de a respecta normele de transparență și colaborare în cadrul coaliției.
În urma reținerii lui Savin, Parchetul a decis, pe 14 mai 2026, plasarea acestuia sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Alături de Savin, au fost plasate sub control judiciar și alte două persoane, inclusiv șeful Direcției Vamale din Galați, sub acuzarea de fals intelectual și uz de fals. Anchetatorii susțin că faptele de care sunt acuzați au avut loc în urmă cu aproximativ o lună, în contextul unei intervenții a poliției în care un consilier al lui Savin circula cu viteză și girofarul pornit.
Conform surselor judiciare, cazul a început atunci când permisul de conducere al consilierului lui Mihai Savin a fost reținut de un echipaj de poliție în județul Ialomița. "Savin ar fi intervenit pentru a justifica deplasarea celor doi, emițând un ordin de deplasare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității acțiunilor sale", a declarat un expert în drept administrativ, care a dorit să rămână anonim.
Între timp, Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală Română nu au oferit comentarii oficiale în urma reținerii lui Mihai Savin, iar reacțiile politice continuă să fie diverse. Unii experți consideră că acest incident ar putea afecta imaginea instituției și a reformelor inițiate în domeniu, în timp ce alții subliniază că justiția trebuie să își urmeze cursul fără prejudecăți. Se așteaptă ca premierul Ilie Bolojan să reacționeze în urma acestor evenimente și să decidă asupra direcției viitoare a AVR.
În concluzie, reținerea lui Mihai Savin și acuzațiile care i se aduc reflectă complexitățile din cadrul instituțiilor publice românești, unde transparența și responsabilitatea rămân teme centrale. Autoritățile competente vor continua investigațiile pentru a clarifica circumstanțele acestui caz și pentru a asigura integritatea instituțiilor publice.
Este esențial ca, în urma acestei situații, să se ia măsuri care să prevină astfel de probleme în viitor și să se restabilească încrederea în instituțiile statului.